În ultimii 11 ani, România a înregistrat cele mai mari creșteri medii ale salariului mediu brut, dar valoarea lefurilor minim rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, depășind doar Letonia și Ungaria în acest peste un deceniu.
Între iulie 2014 și iulie 2024, salariile minime brute din România au crescut cu 13,7%. Astfel, după majorarea din iulie, când salariul minim la nivel național a ajuns la 3.700 de lei, venitul minim încasat de salariați înainte de taxe este peste cel al Letoniei, Ungariei și Bulgariei. În 11 ani, România a urcat două poziții în clasament, arată un studiu Eurostat, citat de Economedia.
Biroul statistic european a realizat și un clasament cu leafa minimă ajustată la paritatea puterii de cumpărare, prin care salariile sunt exprimate într-o unitate fictivă, în funcție de ce poate un salariat cumpăra cu acești bani. O astfel de ajustare propulsează România pe locul 10 din 22, din moment ce mai multe state ale UE nu au salarii garantate prin lege, ci negociate colectiv. Acest clasament poate fi iluzoriu, pentru că se referă la valoarea brută, înainte de aplicarea impozitului pe profit și a plății contribuțiilor, iar România are printre cele mai mari taxe pe muncă din blocul comunitar.
În ciuda creșterii susținute a salariului minim, mai puțini muncitori sunt încadrați azi pe astfel de contracte decât acum 10 ani, arată o analiză realizată de confederația sindicală Cartel Alfa. În 2024, puțin peste 15% din cele 6,6 milioane de contracte sunt pe salariul minim.
Problema semnalată de cercetători și sindicaliști este că salariile rămân mici, dar puțin peste nivelul minim garantat în plată. O analiză realizată pentru Blocul Național Sindical arată că sunt aproape 1,6 milioane de muncitori care câștigă până în 4.000 de lei brut, incluzându-i pe cei cu salariul minim. În fapt, numărul celor care câștigă cu până la 300 de lei peste salariul minim îl depășește pe cel al muncitorilor care fac pe lună 3.700 de lei brut.