”Orașul” subteran din România în care te poți căsători religios. Atrage anual peste 200.000 de turiști

Salina din Ocnele Mari, situată într-o zonă locuită încă din epoca neolitică, nu înseamnă doar tratamente cu aerosoli salini și alte beneficii pentru sănătate, orașul subteran pe care îl adăpostește aceasta oferind vizitatorilor cele mai diverse facilități - de la terenuri de sport, restaurante, cinema, expoziții, festivaluri, până chiar la posibilitatea oficierii de botezuri și cununii religioase în cea mai mare biserică ortodoxă din țară aflată în subteran.

Salina este cel mai vizitat obiectiv turistic din județul Vâlcea, anual peste 200.000 de turiști alegând să vină aici fie pentru aerosoli, buni în tratarea diferitelor afecțiuni respiratorii și chiar a complicațiilor post-COVID, fie pentru a petrece câteva ore departe de frigul de afară sau de caniculă, la o temperatură care se păstrează tot timpul anului între 13 și 15 grade Celsius.

Sarea a fost și este o binecuvântare pentru Ocnele Mari, un orășel-stațiune aflat la mai puțin de 7 km de municipiul Râmnicu Vâlcea și așezat pe un zăcământ cu o grosime de aproximativ 400 de metri ce se întinde pe o suprafață de circa 7,5 km lungime și 3 km lățime. Miile de ani de când se exploatează 'aurul alb' în zonă au dus la dezvoltarea acestei așezări, cunoscută ca un important centru economic încă din antichitate.

Un oraș locuit încă din epoca de piatră

'Orașul este locuit încă din epoca de piatră. Între dealurile care îl înconjoară, au fost găsite urmele unei așezări din epoca neolitică - unelte din piatră ca topoare, vârfuri de lance, cuțite sau vase confecționate din lut ars. Pe la începutul anilor '60, un profesor din localitate, Gheorghe Moșteanu, descoperă întâmplător, într-o grădină a sa din punctul Cosota, niște vase din lut ars, diferite de cele din Valea Bradului, aflată peste deal. Arheologii au constatat descoperirea unei cetăți dacice vechi de peste două mii de ani, denumită cetatea Buridava (în traducere 'cetatea burilor'), menționată de istoricul grec Ptolemeu în scrierile sale', povestește responsabila de partea turistică a salinei din Ocnele Mari, Anca Monea.

Vechea așezare a burilor de la Ocnele Mari a fost, de asemenea, de interes atât pentru romani, care au construit în apropiere și un castru ca să țină zona sub control, dar mai ales pentru domnitorii valahi, care au pus monopol pe exploatarea de sare și timp de mulți ani ocnele de la lângă Râmnic au reprezentat o sursă importantă de bani pentru visteria Țării Românești.

'Castrul roman de la Stolniceni, care a fost construit pentru a controla această zonă, este o dovadă a faptului că exploatarea sării la Ocnele Mari a continuat și în timpul cuceririi romane, după cucerire, sarea fiind extrasă și comercializată în folosul obștii. Cuvântul 'salariu', utilizat în prezent, are o semnificație strâns legată de această resursă indispensabilă a vieții. Provine din latinescul 'salarium', care (...) însemna practic 'plată în sare', pe vremea Imperiului Roman sarea fiind o importantă monedă de schimb denumită, în mod îndreptățit, 'aur alb'. Aceasta era folosită de către romani mai ales la conservarea cărnii. Cu timpul, soldații romani și ofițerii nu au mai primit sare, ci o sumă de bani care a purtat aceeași denumire pentru că suma de bani era destinată achiziționării de sare pentru o lună de zile. Exploatarea sării având o deosebită importanță devine, în Evul Mediu, monopol domnesc. Un avânt deosebit capătă exploatarea de la Ocnele Mari în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, aceasta devenind o sursă importantă aducătoare de venituri. Exploatarea de sare de la Ocnele Mari este unică și cea mai importantă din sud-vestul României (de aici și denumirea de Ocnele Mari), acest fapt fiind menționat în toate documentele vremii începând cu secolul XVIII. În anul 1549 se făcea comerț extern cu Transilvania, mai precis cu Cetatea Brașovului. Există documente ce datează din timpul domniilor lui Mircea cel Bătrân, Simion Movilă, Radu Șerban, Radu Mihnea, în care sunt menționate cantitățile de sare care se exploatau de la 'Ocna cea Mare' și care erau donate mănăstirilor Cozia, Govora, Bistrița, Hurezi și Tismana', a declarat pentru AGERPRES Anca Monea.

Aerosolii, magnet pentru turiști

Datorită proprietăților terapeutice ale sării, încă de la începutul secolului al XIX-lea în localitate au fost deschise și stabilimente de tratament, care foloseau apa sărată dintr-o fostă gură de ocnă adâncă de 120 de metri în combinație cu nămolul sapropelic pentru tratarea reumatismului, afecțiunilor ginecologice și ale sistemului osos la copii. După Al Doilea Război Mondial, localitatea a devenit o stațiune balneară cunoscută. Prăbușirea unei galerii dintr-o mină de sare la începutul anilor 2000 a lăsat, însă, în urmă un dezastru și a dus și la declinul turismului în zonă, revigorat abia după aproape un deceniu, odată cu deschiderea salinei, care a devenit în scurt timp atracția zonei, fiind, în acest moment, cea mai mare din țară deschisă publicului.

Baza de agrement din salină a fost deschisă în 2009, într-o latură a minei Cocenești, a cărei exploatare a început în urmă cu aproape 32 de ani, inițial pe o suprafață de circa 20.000 de metri pătrați. În anul 2015, spațiul destinat agrementului a fost însă mutat în altă galerie a minei, astfel că în prezent turiștii au la dispoziție peste 40.000 de metri pătrați, un adevărat oraș subteran, cum îi spun locuitorii din Ocne, aflat la aproape 30 de metri sub pământ.

Aerosolii sunt motivul principal pentru care vin aici turiști din toate colțurile țării și din străinătate, calitățile terapeutice ale aerului din salină fiind o binefacere pentru cei cu răceli frecvente, dar și pentru cei cu afecțiuni cauzate de stres și oboseală.

'Temperatura constantă, aerul curat și inhalațiile sunt principalii factori pentru care oamenii aleg Salina Ocnele Mari, ca un mijloc de a-și menține o bună stare de sănătate. Chiar așa o și recomandă medicii - ca un mijloc de întreținere a stării de sănătate și nu pentru a substitui tratamentul medical al unei anumite boli. Salinoterapia este o metodă alternativă, dar și complementară de prevenire și tratament pentru diverse afecțiuni respiratorii, având în același timp beneficii demonstrate asupra întregului organism: crește imunitatea, susține detoxifierea organismului, îmbunătățește funcționarea aparatului digestiv, susține regenerarea pielii, ajută la reducerea efectelor oboselii și stresului. Sarea, prin natura sa, este o substanță bactericidă care nu permite dezvoltarea culturilor microbiene, comportându-se ca un dezinfectant. (...) Desigur, există și contraindicații, în cazul persoanelor cu tuberculoză pulmonară, micoze pulmonare, cancer bronho-pulmonar, boli infecto-contagioase, hipertensiune arterială, boala Basedow, cardiopatie cronică ischemică decompensată, infarct miocardic recent, angină pectorală cu crize frecvente, cord pulmonar cronic decompensat, epilepsie (plus alte afecțiuni neurologice ce evoluează cu pierderea stării de conștiență), claustrofobie, sarcină avansată, status asmaticus', a mai precizat Anca Monea.

Cea mai mare biserică ortodoxă aflată în subteran

Pe lângă terapie, turiștii au la dispoziție și o multitudine de zone în care se pot distra, de la spații de joacă pentru copii, terenuri de sport, mese de biliard și până la restaurante, cafenea și un minicinematograf. Deosebit la salina de la Ocnele Mari este însă faptul că este singura din portofoliul SALROM care are patinoar cu suprafață sintetică, dar și că e deținătoarea celei mai mari biserici ortodoxe din țară aflată în subteran. Lăcașul de cult poartă hramul Sfintei Varvara, ocrotitoarea minerilor, arhitecților și inginerilor constructori, și este deschisă atât pentru slujbe care au loc în fiecare sâmbătă și duminică și la evenimentele religioase mari, cât și pentru căsătorii și botezuri.

În plus, aproape în fiecare lună în salină au loc evenimente culturale, de la expoziții de artă, evenimente sportive și tematice și până la spectacole de teatru și muzică, cel mai cunoscut și apreciat fiind The Jazz Cave Festival, care s-a mutat aici anul trecut din Peștera Ialomiței și a adus cu el, pe lângă formații apreciate din Italia, Germania, Norvegia, Olanda, România și Statele Unite ale Americii, mii de turiști iubitori de muzică bună.

De altfel, potrivit datelor oficialilor salinei din Vâlcea, anul trecut au coborât în subteran nu mai puțin de 239.500 de turiști, un număr atins relativ constant în ultimii ani de după pandemia de COVID-19.

Accesul spre baza de agrement din subteran se realizează cu autobuze, care circulă la un interval de 30 de minute sau ori de câte ori este nevoie în perioadele cu număr mare de vizitatori.

Cheltuielile președintelui Iohannis au fost excesive, susține Nicușor Dan. Cum putea Guvernul să evite această risipă

Nicușor Dan, primarul general al Capitalei și candidat la alegerile prezidențiale din anul 2025, consideră că cheltuielile lui Klaus Iohannis, în perioada în care a fost șef de stat, au...

Palatul BCR va fi transformat în hotel de 5 stele. Primarul Nicușor Dan a semnat autorizația FOTO

Primarul Capitalei, Nicușor Dan, a semnat autorizația de construire pentru restaurarea și transformarea Palatului Oscar Maugsch, cunoscut și sub denumirea de Palatul Societății de Asigurări...