Victoria sindicatelor în greva cadrelor didactice – precedent periculos pentru guvernanții aflați la putere în ultimii 10 ani. Dar, de dorit

În ultima săptămâna asistăm la un circ, cum ne-au obișnuit onorabilii politicieni de atâția ani, la care, demnitatea și onoarea corpului profesoral și a membrilor de sindicat din învățământ, le-a dat o replică neașteptată celor care au crezut că, cu tertipuri jenante, pot acoperi fondul problemelor, în speranța că greva va înceta.

Pe scurt, din ce am înțeles de la liderii sindicali, guvernul a trecut un OUG așa cum a considerat el, deși avuseseră negocieri cu liderii sindicali, în care s-a precizat ce doresc aceștia, cu subiect și predicat, și apoi forțează liderii sindicali să închidă greva, căci li s-au acordat măririle cerute. Îl mai pun și pe Președintele țării să ia atitudine împotriva breslei din care a făcut parte, omițând, nu cred că din lipsa de experiență sau din incompetență, includerea cerințelor exprese ale sindicaliștilor în OUG, ele fiind menționate în Nota de Fundamentare, document fără valoare juridică imperativă în speța asta.

Acum vine partea cea mai interesantă, guvernanții susțin că ei s-au ținut de cuvânt și au dat OUG prin care se măresc salariile profesorilor și cadrelor didactice din învățământ, nu chiar cu cât au cerut greviștii dar pe la 15-16%, urmând ca în trei ani să se realizeze ce și-au propus împreună, prin legea salarizării, care va intra în vigoare din 2024, fără ca vreo frază în acest sens să fie inclusă în OUG-ul emis.

Având în vedere câte legi au dat marea coaliție de guvernare, separat sau împreună, și după aceea le-au prorogat, le-au amânat, le-au anulat, de vreo 10 ani încoace, mi se pare greu să mai ai încredere, că, acum, în această speță, acești domni, care și-au bătut joc de tot ce se putea să meargă în țara asta, primând interesul lor personal și al clicilor care îi susțin, restul neavând loc la masa împărțirilor, să mai poată avea credit în fața cetățenilor, că ce spun aia și fac.

Rezultatul politicilor distructive, împotriva propriului popor, acum se culeg. Și culmea, acum tot ei fac apel la înțelegere și la promisiunea că vor face ce au vorbit, dar fără să se angajeze juridic. Mai rar așa calitate de politicieni, mai rar atâta ipocrizie, ascunsă sub masca sacrificiului pentru binele națiunii.

Unde erau acești domni care acum clamează să fie crezuți pe cuvânt, când ministrul energiei împreună cu toți cei afiliați domeniului, ANRE, traderii interesați, au dat OUG-urile de plafonare a prețurilor la niște valori care au distrus veniturile oamenilor normali, au generat mii de falimente ale firmelor autohtone, cu pierderi de locuri de muncă și tragedii familiare? Au generat inflație, au generat şi venituri mari la Bugetul de stat, fără prea mare efort, au mărit deficitul bugetar cu sumele datorate pentru compensarea prețurilor aberante stabilite în bătaie de joc, față de prețurile de producție reale. Ca acum să vedem că prețurile la energie pe bursele, atât de dragi liberalilor, sunt la nivele sub 2021, inclusiv cele de la gaze. Când li s-a spus că, dacă modifică input-urile la energie, gaze, combustibil, trebuie să modifice și tarifarea forței de muncă, implicit a pensiilor, au băgat capul în nisip ca struțul, și nu l-au mai scos, decât acum. Dar, cum ar spune un clasic local cunoscut, ghinion, n-au avut noroc şi piața le-a dat peste cap planurile. Și acești domni doresc respectul cetățenilor ajunși la capătul răbdării și al posibilității unui trai decent. Bineînțeles că acum, nici gând să refacă structura prețurilor față de condițiile pieței, nu au nici cea mai mică intenție de reglare a inepțiilor deșirate timp de un an și 8 luni.

Odată pierdută onoarea, este foarte greu s-o recuperezi. Și trebuie să mai ai și cu cine. Cu dl. Budăi, care de atât treabă câtă are, vine în media și vorbește despre ce o să facă în viitor, mai greu e cu prezentul. De restanțe, n-are timp, că se ocupă ba cu Comisia Europeană, ba cu Banca Mondială, și uite așa mai așteptăm puțin și cu legea salarizării și cu legea pensiilor, că nu arde nimic, ce naiba. Și nu se fac lucrurile peste noapte. La el, se vede, demult n-a mai răsărit soarele.

Nu se întreabă acest domn, nu cred că are capacitatea de înțelegere, cum pot să supraviețuiască cetățenii, care zice domnia sa că îi stimează nespus, în condițiile în care inflația a ros la greu veniturile de mizerie, de coșul lunar care acum a ajuns pe la 4200 lei, și nu rămâne decât o mențiune statistică și atât, nu se întreabă dacă mai rezistă și cum, cetățenii care așteaptă o veste bună de la dumnealui în fiecare seară, când este pe scroll-ul posturilor de știri, dar uită să mai intre în direct, că are probleme mai importante, decât să comunice ce va face și când. Se tot ascunde după scuza penibilă, zic eu, că nu poate da nici o informație că nu s-a discutat în coaliție și fără acordul liderilor coaliției el nu face declarații. Mă întreb, salariul îl împarte cu liderii coaliției? Un ministru are prerogativele sale, date de fișa postului, pe care nici un lider politic sau chiar șeful guvernului, nu le poate altera sau anula. Șeful guvernului îi poate respinge propunerile. Atât. Și asta, justificat, nu că nu-i place. Abureala asta merge dacă vrei, cel mult, prin cătunele uitate de vremuri și de civilizație, cum încă mai sunt prin țara noastră, din păcate.

Legile pe care trebuie să le pregătească, nu le face domnia sa, dar trebuie pricepere managerială să poți coordona colective mari de specialiști și să mai și obții ce dorești de la dânșii. Asta și carnea de porc, sunt grele rău.

Nu am auzit pe nimeni din guvernul asta, care stă să își dea demisia, să aibă vreo tresărire la reacțiile pieței, în general, și în particular pe energie și gaze. Nici acum reglementarea prețurilor din domeniu nu este tardivă, până se reface tot eșafodajul pieței așa-zis liberă, creată de dl. Virgil Popescu sub îndrumarea competentă, cum altfel, a d-lui Florin Cîțu.

E păcat, stimați guvernanți, dacă nu ați înțeles de ce au început pe bandă rulantă să fie anunțate greve, ba în sănătate, ba în transporturi, este din cauză că au ajuns la capătul puterilor de a rezista la avalanșa prețurilor, partea de energie, gaze și carburanți fiind covârșitoare și împovărătoare.

Rezolvarea problemei, nu cred că dl. V. Popescu poate înțelege, poate ar fi nevoie de altcineva, ar duce la acea liniște socială, de care aveți nevoie să faceți rocadă, să vă certați pe funcții, posturi și sinecuri, adică ce vă place cel mai mult. Ar fi păcat să pierdeți timp prețios cu negocieri sterile, din care să rezulte ultimaturi, care au continuare, ca în filmele de duzină, că mai uită omul câte ceva, că d'aia e om. Dacă ar fi vorba de viața domniilor voastre, n-aș comenta. Dar e vorba de viețile noastre, ale celor care v-au trimis în pozițiile de înaltă demnitate, să ne protejați şi să ne reprezentați cu cinste.

Marți 6 iunie, vom vedea dacă va exista un început al sfârșitului prorogărilor, păcălelilor, ipocriziei, care au tot ieșit ca uleiul la suprafața acestei coaliții. După părerea mea, profesorii au dreptate, mă bucură că nu au cedat, asta arată că mai sunt speranțe pentru tineretul din România, că au de la cine să învețe cinste şi onoare, și sper că guvernanții vor înțelege că orice tertip ar încerca, nu mai ține, pentru că încrederea s-a dus, au rămas suspiciunea, neîncrederea și suspectarea de înșelăciune, cel mai grav între partenerii sociali. Și asta alimentează bazinul electoral al extremiștilor, care au crescut oricum în sondaje mai mult ca oricând, și care speculează la maxim bâlbele și inconsecvența guvernanților, parcă intrați într-o bulă atemporală, izolați de lumea reală, poate de asta, când sunt confruntați cu realitățile cotidiene, reacționează haotic, se derobează de răspundere, scot tot felul de perle, semn al “educației solide” pe care și-au format-o, altfel nu ajungeau în posturi, nevisate de niciunul din ei.

Timpul nu e pierdut, dl. Ciucă poate ieși civilizat, cu obrazul nepătat, de la guvernare, dacă refac OUG sau dau încă unul, pentru ca încrederea să fie restaurată și de jure, nu numai pe vorbe. Erau bune și vorbele, dar numai la oameni de onoare, care ce au vorbit, au făcut, niciodată altfel. Așa ceva e pe cale de dispariție la noi în politică, cel puțin, poate în mediul privat să existe, dar încă nu s-a creat acea masă critică, din care să se ridice lideri ce doresc să intre în politică, să preia și destinul țării ăsteia.

Un nou început, ar duce mai ușor la măsurile ce trebuie luate, după rocadă coaliției, pe domeniul energiei, gazelor și combustibililor, pe legislațiile salarizării și pensiilor, din care să se înțeleagă de ce pot rămâne în țara asta oamenii să muncească, consecința nivelelor de salarii decente, care să fie adaptate la condițiile actuale și de coșul lunar, fiind că încasările la fondul de pensii vor fi suficiente pentru creșterea nivelului pensiilor. Condiția ar fi că, indiferent de mărirea numărului de salariați, toți trebuie să contribuie la bugetul de stat. Să mai lăsăm cu avantajul investițional, s-au dat scutiri, e în regulă, dar nu așa funcționează o economie. Regulile sunt pentru toți. Și acestea trebuie să fie rezonabile nu împovărătoare, că măresc piața gri și neagră. Iar colectarea trebuie să fie de peste 95%, excepțiile fiind riguros cercetate și sancționate, dacă se dovedește vreo culpă. De funcționari serioși şi bine pregătiți.

Dacă nu este crescut fondul de salarii, prin ajustarea nivelului la condițiile economice actuale, prin creșterea investițiilor în economie, prin mărirea numărului de salariați, care să nu mai ia calea străinătății, cum se întâmplă de 15 ani și mai bine, degeaba ne agățăm de fetișuri ca pensiile speciale, că de acolo, poate, putem obține banii pentru sustenabilitatea bugetului de pensii. Nu cred, sunt de acord ca pensiile indiferent cui, să fie obținute pe contributivitate. Nu împiedică nimic ca legiuitorul să facă salariul magistraților de așa natură ca, la pensie să-i dea cât consideră dumnealor. Dar să nu depășească contribuția. Îmi e greu să mă exprim despre ce se întâmplă cu cei care au ieșit la pensie în regimul acesta “special”, care nu există, de fapt. Cred că aici decența și probitatea profesională, îi va îndruma pe cei în măsură să decidă calea cea mai corectă pentru intrarea într-o normalitate, pe care toți cetățenii o așteaptă. Și cred că vârfurile magistraților în forurile lor de decizie, pot lua măsuri pentru echitatea pensiilor aflate în plată, din prezent. La nivelul unei existențe decente azi, aici acasă, nu comparativ cu cine știe ce situații sau țări.

S-a tot făcut caz de dezastrul care ne așteaptă dacă jaloane cuprinse în PNRR, nu sunt îndeplinite la termen. Vedem că, în realitate, termenele sunt foarte elastice, altfel s-ar fi realizat până acum noua lege a pensiilor, avea termen sfârșitul anului, şi votată de Parlament până în 31 martie 2023 (de cea din 2019, liniște că pătează, poate o facem uitată), pentru că lunile trec şi inechitățile rămân, iar facturile sunt ca balaurii lui Ispirescu, te înconjoară fără scăpare. La fel ca în multe alte ocazii, s-a văzut clar preocuparea față de cetățenii acestei țari. Și când se văd înghesuiți, onorabilii fac apel la onoare, cuvânt dat şi alte delicatesuri, doar, doar vor putea scăpa din situația, tot de ei creată. Cum să-i crezi că sunt bine intenționați?

Mai este un an și onorabilii vor avea nevoie de votul nostru, în sarabanda de alegeri din 2024. Bine ar fi ca până atunci, să fie restabilită încrederea între partenerii sociali, să fie rezolvate asperitățile create de bâlbele din energie, gaze, carburanți, să fie promulgate legile salarizării și pensiilor cât mai curând, pentru că nu va veni nimeni la vot dacă nivelul de trai nu este repus în drepturile sale firești, consfințite de INS, inutil până acum, știut de politicieni, dar eludat, din interese greu de justificat într-o lume normală. Cine crede că are două vieți, și pe asta o face praf, se înșală amarnic. Și furatul căciulii e un sport la care trebuie pricepere. Iar noi, de câțiva ani, am rămas cu capul descoperit. Nu că am fi vrut…

Doru Sinca este de profesie inginer, absolvent al Institutului Politehnic Bucuresti, in prezent pensionar.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Reformele ratate ale PNRR. Cum a reușit România să rămână în urmă cu planul asumat în 2021 și cursa contra cronometru pentru 2026

Până în prezent, România a reușit să direcționeze cu succes către reformele și programele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) doar 7% din cele 9 miliarde de...

Efectele votanților tăcuți asupra alegerilor din 2024. Povestea nespusă din procentele AUR și ale Dianei Șoșoacă

Odată cu apropierea maratonului de alegeri din 2024 apar aproape săptămânal și sondaje care arată cum AUR se luptă să ajungă la 20% în timp ce Diana Șoșoacă trece pragul de 5%. Deși...