Sărbătorită în 2024 pe 2 noiembrie, Sâmbăta Morților este asociată cu pomana, dar are o semnificație mai complexă decât atât. Moșii de toamnă sunt însoțiți și de diferite tradiții și superstiții care variază regional.
Alături de pomană, un rol important de Sâmbăta Morților îl au și pomenirea, cinstirea și legătura vie. Pomenirea rudelor trecute în neființă se face diferit de la regiune la regiune. În Banat, Transilvania și Maramureș, oamenii curăță mormintele celor dragi în noaptea de 1 spre 2 noiembrie, le împodobesc cu flori, pun lumânări ca să lumineze calea celor adormiți. Sărbătoarea poartă numele de Luminație.
„Cinstirea menține vie memoria bună a celor care au plecat. Ai grijă de mormintele lor, du mai departe numele, proiectele și faptele lor bune. Nu lăsa să se stingă binele lucrat de Dumnezeu prin ei”, transmite basilica.ro.
„Nu îi numi morți, ci adormiți, trecuți la cele veșnice, așa consideră creștinul. Cel drag a trecut la Domnul, nu a dispărut. De aceea păstrezi o legătură vie cu el prin toate cele amintite mai sus”, scrie despre legătura vie instituția media oficială a Patriarhiei Române.
În popor se spune că, de Sâmbăta Morților, cei adormiți coboară pe pământ și colindă neîncetat noaptea.
Se mai zice că e bine să nu vă certați și să nu se spele haine sau să se facă munci prin casă. Nu trebuie măturat, deoarece praful ridicat ar putea ajunge în ochii celor adormiți.
Nu se aruncă gunoiul ca să nu ajungă în mâncarea răposaților.
Se fac pachete cu mâncare și se oferă pomană (împărțeală se numește în zona de sud a României) cu mâncare gătită, alături de coliva și colacii sfințiți la biserică.