Un profesor de psihiatrie a împărtășit trei moduri prin care îngrijirea sănătății intestinale poate îmbunătăți sănătatea mentală. Valerie Taylor, care lucrează la Universitatea din Calgary, studiază relația dintre microbiomul intestinal — trilioanele de microorganisme din sistemul digestiv — și creier.
Microbiomul intestinal este un domeniu de cercetare în continuă expansiune, finanțarea în SUA pentru acest tip de studii fiind de peste 40 de ori mai mare în 2016 comparativ cu 2007. Cercetările sugerează că microbii intestinali, creierul și sistemul nervos central se pot influența reciproc prin ceea ce se numește „axa intestin-creier,” inclusiv prin reglarea producției anumitor substanțe chimice.
De exemplu, atunci când oamenii sunt stresați, organismul eliberează mai mult cortizol, cunoscut drept „hormonul stresului,” ceea ce poate accelera digestia și provoca diaree sau disconfort abdominal, a explicat Taylor.
Deși aceste cercetări sunt promițătoare, Taylor nu consideră că îmbunătățirea sănătății intestinale poate „vindeca” afecțiuni mintale precum depresia și anxietatea. Totuși, o mai bună înțelegere a axei intestin-creier i-ar putea încuraja pe oameni să facă schimbări în stilul de viață care să le îmbunătățească atât sănătatea digestivă, cât și cea mentală.
Experții pun tot mai mult sub semnul întrebării ideea că depresia este cauzată exclusiv de nivelurile scăzute de serotonină, considerând că aceasta rezultă dintr-o combinație de factori biologici, genetici, de mediu și psihosociali — inclusiv din influența axei intestin-creier.
Taylor a explicat că, pe baza cercetărilor sale, următoarele schimbări în stilul de viață ar putea ajuta persoanele cu probleme de sănătate mintală să-și mențină o stare de spirit stabilă după ce simptomele lor s-au îmbunătățit prin terapie, medicație sau trecerea timpului. Aceste schimbări ar putea, de asemenea, să prevină apariția unor simptome severe la persoanele predispuse la astfel de afecțiuni.
Anumite diete și alimente pot face creierul și bacteriile intestinale „foarte fericite,” a spus Taylor. Printre acestea se numără dieta mediteraneană, vegetarianismul și alimentele fermentate precum chefirul, kimchi, varza murată și castraveții murați prin procese naturale, fără utilizarea oțetului.
Pentru a identifica alimentele cu probiotice vii, Taylor recomandă să cauți pe etichete mențiunea „fermentat natural” și să observi prezența bulelor în lichidul din borcan după deschidere, semn că există organisme vii în interior.
„La finalul zilei, atâta timp cât ai o alimentație sănătoasă și echilibrată, nu există o dietă magică. Important este ca aceasta să fie rezonabilă și să te facă să te simți bine,” a explicat ea.
O analiză din 2020 a sugerat că o dietă antiinflamatoare, bogată în fibre, polifenoli și acizi grași nesaturați, ar putea contribui la reducerea simptomelor depresive. Totuși, acest lucru nu înseamnă că o alimentație deficitară cauzează în mod direct depresia.
După ce sănătatea mintală a unei persoane se îmbunătățește, dovezi emergente sugerează că probioticele ar putea ajuta la menținerea florei intestinale echilibrate și la prevenirea reapariției simptomelor, a spus Taylor. Cu toate acestea, este dificil de măsurat eficiența unui tratament preventiv.
Potrivit Centrului Național pentru Medicină Complementară și Alternativă, deși probioticele au demonstrat potențial în tratarea problemelor gastrointestinale, nu se știe încă exact care sunt cele mai eficiente, în ce doze ar trebui luate și cine ar putea beneficia cel mai mult de pe urma lor.
Cu toate acestea, Taylor a menționat că a auzit anecdotic de persoane care s-au simțit mai bine și au avut o stare de spirit mai stabilă după utilizarea probioticelor.
„La finalul zilei, probabil că nu prezintă niciun risc,” a spus ea. „Și dacă ajută, atunci e bine.”
Taylor a explicat că evitarea alimentelor ultraprocesate ar putea fi benefică pentru persoanele predispuse la depresie și anxietate.
O meta-analiză din 2022, publicată în jurnalul Nutrients, a examinat 17 studii cu un total de 385.541 de participanți și a constatat că persoanele care consumă mai multe alimente ultraprocesate au un risc mai mare de a dezvolta simptome depresive.
Cercetătorii au sugerat că acest efect ar putea fi cauzat de aditivii din alimentele ultraprocesate, precum emulgatorii și îndulcitorii artificiali, care pot perturba modul în care organismul produce și eliberează substanțele chimice responsabile de reglarea dispoziției, cum ar fi dopamina și serotonina.
De asemenea, au subliniat că alimentele ultraprocesate pot afecta microbiomul intestinal și pot provoca inflamații, aspecte care au fost asociate cu problemele de sănătate mintală.
Taylor a subliniat importanța utilizării antibioticelor doar la recomandarea unui medic.
Totuși, este util să fii conștient de faptul că antibioticele pot distruge bacteriile esențiale din intestin. Dacă „nu mai există în organism alte bacterii care să îndeplinească funcțiile celor eliminate,” acest lucru poate cauza probleme digestive, a explicat Taylor.
„Am devenit o societate care adoră să ia antibiotice pentru orice,” a spus ea. Antibioticele sunt eficiente împotriva infecțiilor bacteriene, dar uneori oamenii le folosesc chiar și atunci când o infecție ar putea dispărea de la sine.
Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) încurajează medicii să prescrie antibiotice cu moderație pentru a preveni rezistența antimicrobiană și dezechilibrele microbiomului intestinal, scrie Business Insider.