De ce nu funcționează sancțiunile impuse Rusiei așa cum ne-am aștepta. ”Sunt state UE care importă gaz în ruble”

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis săptămâna trecută că se lucrează ”asiduu” la al nouălea pachet de sancțiuni ce vor fi aplicate Rusiei ca răspuns la agresiunile pe care le comite în Ucraina.

”Lucrăm asiduu pentru a lovi Rusia acolo unde o doare, pentru a-i scădea şi mai mult capacitatea de a duce războiul contra Ucrainei şi pot anunţa astăzi că lucrăm cu viteză maximă la cel de-al 9-lea pachet de sancţiuni”, a spus Von der Leyen într-o conferinţă de presă la Helsinki.

”Sunt încrezătoare că foarte curând vom aproba un plafon al preţului global pentru petrolul rusesc cu G7 şi cu alţi parteneri majori. Nu vom avea linişte decât atunci când Ucraina se va impune în faţa lui Putin şi a războiului său ilegal şi barbar”, a spus şefa executivului UE.

Se pare însă că celelalte opt pachete de sancțiuni față de Federația Rusă nu au reușit să-l oprească pe Putin de la invadarea Ucrainei și de la comiterea unor orori greu de imaginat.

Cristian Diaconescu: ”Rusia a găsit oportunități de a ocoli efectul uneia dintre sancțiuni”

Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe și profesor de Drept internațional, a explicat pentru Ziare.com motivele pentru care celelalte opt pachete de sancțiuni nu au reușit să-l oprească pe Putin.

”În general sancțiunile economice aplicate statelor fie vizează persoane particulare, fie politicieni, fie oameni de afaceri, structuri bancare sau accesul pe piețele internaționale așa cum s-a întâmplat în cazul Federației Ruse. Efectele se văd însă în timp. Evident printr-un regim de sancțiuni se încearcă exercitarea unui anumit tip de presiune asupra decidentului.

Mizele sunt însă foarte mari în acest moment. Federația Rusă a găsit diverse coridoare și oportunități pentru a atenua efectul uneia dintre sancțiuni. În ceea ce privește cel de-al nouălea moment de aplicarea unor sancțiuni, se preconizează blocarea practic a importurilor de petrol, plafonarea acestora la un preț de 65-70 de dolari pe baril care înseamnă însă un preț oricum mai mare decât cel de producție din Rusia.

Pe de altă parte, China a crescut cu 16% luna aceasta față de octombrie importurile de hidrocarburi din Federația Rusă. Mai există piețe pe care Moscova le accesează în acest moment ca de altfel, din păcate, și o serie de excepții care se acordă unor companii chiar europene. Sunt diverse tranzacții cu societăți, persoane fizice din Federația Rusă.

Aici, pe tema hidrocarburilor, a energiei, chestiunea este extrem de delicată pentru că, într-adevăr, sancțiunile, prin efectul invers, au generat o problemă destul de dificilă în ceea ce privește inflația mai ales în state europene care aveau mare potențial economic, precum Germania dar care întrețineau în mare măsură raporturi economice la plafoane foarte înalte cu Federația Rusă.

Din acest punct de vedere, datorită intercondiționalităților de piață iată că încă se discută, iar tema blocării importurilor de gaze sau a limitării acestora este transmisă la miniștrii energiei la șefii de stat și de guvern din Consiliul European, după care, înapoi la miniștrii energiei care amână până în decembrie o hotărâre în acest sens”, a explicat Cristian Diaconescu.

Ungaria sau Turcia, înțelegeri bilaterale cu Rusia

Sunt însă țări care nu aplică sancțiunile impuse Rusiei. Mai mult, acestea plătesc în ruble, așa cum a cerut Putin, gazele și petrolul importate de la ruși.

Problema este destul de complicată. Mai sunt state precum Ungaria sau Turcia care nu ”aplică regimul de sancțiuni și care au înțelegeri bilaterale separate cu Federația Rusă, inclusiv în ceea ce privește plata în ruble a importurilor de hidrocarburi, așa cum își dorește Moscova”, a mai spus expertul în politică externă.

Nici de la acest val nr. 9 de sancțiuni, Cristian Diaconescu nu are mari așteptări.

”Nu văd, la acest al nouălea val care se va discuta la Bruxelles pe 5 decembrie vreo dezvoltare semnificativă de natură să genereze o problemă majoră privind procesul decizional legat de această intervenție în Ucraina”, a conchis Diaconescu.

Liderii UE au cerut în repetate rânduri Rusiei să înceteze imediat acţiunile militare, să retragă necondiţionat toate forţele şi echipamentele militare din Ucraina şi să respecte pe deplin integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei, conform Agerpres.

La 6 octombrie, UE a adoptat al 8-lea pachet de sancţiuni contra Moscovei.

Acesta include: un plafon al preţurilor legat de transportul maritim al petrolului rusesc pentru ţările terţe; extinderea listei produselor restricţionate care ar putea contribui la consolidarea militară şi tehnologică a Rusiei; interdicţia privind comerţul cu arme, arme de foc pentru uz civil, muniţie, vehicule militare şi echipamente paramilitare; interdicţia privind importurile de produse siderurgice din Rusia; interdicţia de a furniza Rusiei servicii de arhitectură şi inginerie, precum şi servicii de consultanţă în domeniul informatic şi servicii de consultanţă juridică; includerea pe lista neagră a unui număr suplimentar de 30 de persoane implicate în organizarea de "referendumuri" simulate şi şapte entităţi care sprijină efortul de război, cum ar fi Kalaşnikov.

Ce sancțiuni a adoptat UE până în prezent

UE a impus sancțiuni fără precedent împotriva Rusiei ca răspuns la invadarea neprovocată și nejustificată a Ucrainei la 24 februarie 2022 și la anexarea ilegală a regiunilor Donețk, Luhansk, Zaporijia și Herson din Ucraina, conform consilium.europa.eu.

Acestea se adaugă măsurilor impuse Rusiei încă din 2014 ca urmare a anexării Crimeii și a nepunerii în aplicare a acordurilor de la Minsk.

Sancțiunile includ măsuri restrictive specifice (sancțiuni individuale), sancțiuni economice și măsuri privind vizele.

Sancțiunile economice sunt menite să aibă consecințe grave asupra Rusiei în urma acțiunilor sale și să contracareze în mod eficace capacitățile acesteia de a continua agresiunea.

Sancțiunile individuale vizează diferite persoane care fie sunt responsabile de sprijinirea, finanțarea sau punerea în aplicare a unor acțiuni care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei, fie beneficiază de pe urma acestor acțiuni.

De asemenea, UE a adoptat sancțiuni împotriva Belarusului ca răspuns la implicarea sa în invadarea Ucrainei și Iranului în legătură cu utilizarea dronelor iraniene în agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei

Ce NU fac sancțiunile UE împotriva Rusiei?

• Sancțiunile nu blochează exportul de produse alimentare și agricole și tranzacțiile legate de acestea.

Liderii UE au subliniat în cadrul Consiliului European din 23-24 iunie 2022 că Rusia este singura responsabilă pentru criza alimentară mondială și că:

Sancțiunile UE nu vizează produsele alimentare și agricole.

Securitatea alimentară și accesibilitatea prețurilor alimentelor reprezintă o prioritate-cheie pentru UE și statele sale membre.

• Sancțiunile UE nu afectează securitatea alimentară și se referă doar la comerțul bilateral dintre UE și Rusia, nu și la comerțul internațional.

• Sancțiunile UE exclud în mod explicit aprovizionarea cu alimente și îngrășămintele: nu există sancțiuni pentru exporturile ruse de produse alimentare către piețele mondiale. Oricine poate utiliza, cumpăra, transporta, asigura alimente și îngrășăminte care provin din Rusia.

• Restricțiile prevăzute de sancțiunile UE în ceea ce privește importul anumitor îngrășăminte pe bază de potasă se aplică numai produselor importate în UE și nu se referă la exporturile acestora către Ucraina din UE sau din Rusia.

De asemenea, UE a făcut excepții în cadrul sancțiunilor sale: deși spațiul aerian european nu este deschis aeronavelor rusești, statele membre ale UE pot autoriza survolarea spațiului lor aerian de către aeronave rusești dacă acest lucru este necesar în scopuri umanitare.

Statele membre ale UE sunt, de asemenea, autorizate să acorde navelor sub pavilion rus acces în porturile UE, precum și să permită intrarea transportatorilor rutieri ruși în UE în scopul importului sau transportului de produse agricole, inclusiv îngrășăminte și grâu, care nu fac obiectul restricțiilor.

Ce înseamnă în practică interdicția privind petrolul?

În iunie 2022, Consiliul a adoptat un al șaselea pachet de sancțiuni care, printre altele, interzice achiziționarea, importul sau transferul de țiței și de anumite produse petroliere din Rusia către UE. Restricțiile se vor aplica de la 5 decembrie 2022 pentru țiței și de la 5 februarie 2023 pentru alte produse petroliere rafinate.

Este prevăzută o excepție temporară pentru importurile de țiței prin conducte în statele membre ale UE care, din cauza situației geografice, sunt în mod specific dependente de aprovizionarea din Rusia și nu au opțiuni alternative viabile.

În plus, Bulgaria și Croația vor beneficia, în mod specific, de derogări temporare privind importul de țiței rusesc transportat pe mare și, respectiv, de motorină în vid.

Întrucât majoritatea petrolului rusesc este livrat în UE pe cale maritimă, aceste restricții vor acoperi aproape 90% din importurile de petrol din Rusia în Europa până la sfârșitul lui 2022. Acest lucru va reduce în mod semnificativ profiturile comerciale ale Rusiei.

Ce bunuri nu pot fi importate din Rusia către UE?

Lista produselor sancționate include, printre altele:

• țiței (din decembrie 2022) și produse petroliere rafinate (din februarie 2023), cu câteva excepții

• cărbune și alți combustibili fosili solizi

• oțel, produse siderurgice și fier

• aur, inclusiv bijuterii

• ciment, lemn, hârtie și materiale plastice

• fructe de mare și băuturi alcoolice (de exemplu caviar, vodcă)

• țigări și produse cosmetice

Comentarii explozive: Europa, nu NATO ar trebui să trimită trupe în Ucraina. Care ar fi rolul lor

În Europa a fost încălcat un tabu: în urmă cu doar câteva luni, ar fi fost de neconceput ca liderii europeni să propună trimiterea trupelor lor în Ucraina. Dar, recent, președintele...

Un istoric britanic dezvăluie adevărul despre Putin: De ce este neînfricat și ce boală mintală îl domină

Vladimir Putin a lansat recent o încercare ciudată de a se autointitula noul Iisus Hristos și de a se poziționa la nivel religios în legătură cu războiul din Ucraina. Dar, în realitate, un...