Planurile României pentru a reduce sărăcia energetică rămâne deficitară. Din documentele oficiale lipsesc elemente centrale, printre care mecanismele de finanțare și obiectivele instituționale, arată un raport de specialitate publicat miercuri, 11 septembrie.
Raportul publicat de Energy Policy Group alături de Observatorul Român al Sărăciei Energetice subliniază că sărăcia energetică a fost tratată îndelung ca un fenomen izolat, nefiind integrată în documentele mai ample care vorbesc despre obiectivele pe termen lung privind tranziția energetică.
În timp ce Europa caută modalități de a aplana efectele schimbărilor climatice, aceste politici vin cu un impact socio-economic care trebuie atenuat de statele membre.
"Combaterea sărăciei energetice şi asigurarea unei tranziţii juste sunt printre cele mai relevante metode de abordare a impactului socio-economic. Cu toate acestea, prezentul raport evidenţiază limitările abordării actuale a sărăciei energetice şi a tranziţiei juste. Eforturile României de a atenua sărăcia energetică şi de a asigura o tranziţie justă sunt lipsite de elemente cheie ale unei bune guvernanţe şi lasă lacune substanţiale de punere în aplicare", arată raportul.
În documentele oficiale ale României lipsește și o definiție clară a ce înseamnă tranziție justă.
"Contribuţia strategiilor naţionale la asigurarea unei tranziţii juste este la fel de puţin convingătoare. Cadrului naţional pentru o tranziţie justă îi lipseşte o definiţie a fenomenului, iar conceptul este adesea asociat cu măsuri de combatere a sărăciei energetice sau de promovare a eliminării treptate a cărbunelui, lăsând neabordate alte regiuni cu emisii ridicate de carbon. În timp ce accentul semnificativ pus pe educaţie şi locuri de muncă verzi este important, strategiile româneşti sunt deficitare în ceea ce priveşte alte subiecte legate de tranziţia justă, cum ar fi diversificarea economică, efectele şi politicile de gen sau redezvoltarea zonelor afectate", susţin cercetătoarele EPG.
Toate aceste lacune pot contribui la un răspuns negativ din partea oamenilor la planurile de atenuare a efectelor schimbărilor climatice, pe care statul ar trebui să încerce să îl aplaneze, conform documentului.
Grupul de experți face o serie de recomandări, care la capitolul sărăcie energetică vizează: integrarea sa ca temă transversală în legislație, pentru a obține un cadru propice; definirea obiectivelor și clarificarea reponsabilităților instituționale, cuplate cu crearea unui sistem de colectare și monitorizare a datelor; înființarea unui grup de acțiune guvernamental pe subiectul sărăciei energetice pentru integrare și coordonare. Sărăcia energetică ar trebui țintită printr-un plan de acțiuni care să cuprindă măsuri specifice de asistență socială, care să depășească simple plăți și să adreseze cauzele sistemice ale sărăciei, mai recomandă cercetătoarele.
Privind tranziția justă, raportul recomandă definirea termenului și stabilirea obiectivelor în documentele strategice, oferirea unui cadru pentru transformare economică și educațională care să fie adaptat la condițiile locale și abordarea altor efecte colaterale ale tranziției, printre care impactul asupra femeilor, pierderea identității culturale sau riscul de abandon școlar în regiunile de tranziție.
În legătură cu participarea publicului, EPG propune stabilirea unor proceduri clare, asigurarea unei implicări din fazele incipiente, sporirea transparenței și a furnizării de informații în primele etape ale consultării, diversificarea modalităților de participare publică și introducerea în legislație a unei platforme permanente pentru implicarea părților interesate, printre care industria și sindicatele.