Portretul românului în Europa: la limita sărăciei, străin de tehnologie, dar în top la făcut copii

Raportul Key figures on Europe, publicat anual de Eurostat, dezvăluie o Românie a contradicțiilor. Deși țara noastră se află în topul fertilității la nivel european, sporul natural este negativ, nu din cauza îmbătrânirii populației cât pe fondul migrației sporite. Tinerii români nu petrec mult timp pe băncile școlii comparativ cu vecinii europeni și întârzie mai mult față de aceștia până intră pe piața muncii. Conform statisticilor europene, românii nu-și permit cheltuieli neprevăzute, trăind majoritar în pragul sărăciei și cu un acces deosebit de redus la digitalizare, însă manifestă un potențial dovedit în gestionarea resurselor energetice și în fructificarea agriculturii și sectorului construcțiilor.

România și indicii demografici: spor natural negativ, fertilitate crescută

În țările dezvoltate, o rată totală a fertilității de 2,1 este considerată nivelul de înlocuire: cu alte cuvinte, aceasta este numărul mediu de nașteri vii per femeie necesar pentru a menține numărul total de locuitori la un nivel constant (în absența migrației).

Ultimele date oferite disponibile în raport indică faptul că, la nivel European, rata totală a fertilității a variat de la un maxim de 1,84 nașteri vii per femeie în Franța și 1,83 în Cehia, până la 1,13 în Malta. România se află în topul clasamentului, cu un indice de 1.77, plasându-ne pe locul 4 la nivel european.

Cu toate acestea, în ceea ce privește sporul natural (ponderea deceselor comparativ cu a nașterilor), România s-a aflat în rând cu Lituania, Croația și Grecia cu o scădere a populației alimentată de o creștere a migrației nete în exteriorul țării. Țara noastră a încheiat anul 2022 cu 88.359 mai puține persoane decât anul precedent, în total.

Impactul pandemiei de COVID-19 a condus la o scădere a speranței de viață atât în 2020, cât și - într-o măsură mai mică - în 2021. Speranța de viață la naștere în întreaga UE în 2021 a fost de 82,9 ani pentru femei și 77,2 ani pentru bărbați. Reducerea decalajului de gen observat în decursul ultimelor două decenii s-a inversat în timpul pandemiei.

În condițiile în care Spania conduce clasamentul speranței de viață, cu media de 83.3 ani, România se situează în coada clasamentului, imediat înainte de Bulgaria (unde speranța de viață e de 71.4 ani). La noi în țară, bărbații trăiesc în medie 69,2 ani, pe când femeile ating media de 76.6.

Un alt indice nefavorabil țării noastre are de-a face cu mortalitatea în exces. În 2021, în UE au avut loc 5,3 milioane de decese. Comparativ cu anul 2019 (înaintea izbucnirii crizei COVID-19), numărul deceselor în 2021 a fost mai mare cu 644.261 în termeni absoluți, o creștere de 13,8%. În UE, mortalitatea în exces a fost mult mai volatilă și mai mare în 2020 și 2021 decât în anii anteriori pandemiei.

România se află pe locul patru european, după Slovacia, Bulgaria și Polonia, la numărul de decese înregistrate în ultimii trei ani, valoare care a culminat în 2021 la 335.527.

România în școli și pe piața muncii: Tinerii români, nici nu stau la școală, nici nu intră pe piața muncii

Riscul de sărăcie, șomaj sau excluziune socială este mai mare în rândul persoanelor care părăsesc școala la o vârstă relativ tânără. În 2022, ponderea abandonului timpuriu în UE a fost de 9,6%, variind de la 15,6% în România la 2,3% în Croația.

Deși ne situăm pe locul 4 european în ceea ce privește învățarea a două sau mai multe limbi străine, după țări precum Luxemburg, Norvegia și Franța, România conduce clasamentul tinerilor care nu sunt nici angajați, nici în școală, nici într-o formă de formare profesională (Indice numit rata NEET). În 2022, rata NEET pentru tinerii din UE a fost de 9,6%. Rata din România (17,5%) a fost de peste șase ori mai mare decât cea observată în Țările de Jos (2,8%).

Rata de ocupare a forței de muncă în UE a fost de 74,6% în 2022. Au existat opt state membre ale UE în care cel puțin 80,0% dintre adulții cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani erau angajați: cele mai mari rate au fost înregistrate în Țările de Jos (82,9%), Suedia (82,2%) și Estonia (81,9%). La celălalt capăt al spectrului, mai puțin de 70,0% dintre adulții cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani erau angajați în Croația (69,7%), Spania (69,5%), România (68,5%), Grecia (66,3%) și Italia (64,8%).

Statistica relativ paradoxală legată de rata șomajului are de-a face tot cu țara noastră. În comparație cu anul 2021, rata șomajului în 2022 a rămas neschimbată în România, în timp ce a scăzut în celelalte state membre ale UE.

Totodată, România se află și în coada clasamentului în ceea ce privește diferențele de remunerație dintre bărbați și femei. Dacă în Estonia femeile sunt plătite în media cu 20.5% mai puțin decât bărbații, decalajul în România se situează doar la 3.6%.

În 2022, 95,3 milioane de persoane, adică 21,6% din populația UE, se aflau în situația de risc de sărăcie sau excluziune socială. Acest lucru înseamnă că se aflau în cel puțin una dintre următoarele trei condiții: erau expuși riscului de sărăcie, se confruntau cu privațiuni materiale și sociale severe, sau trăiau într-o gospodărie a căror membri nu ocupau un loc de muncă. Ponderea populației expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială este cea mai mare în România (34,4%) și Bulgaria (32,2%) din toate statele membre ale UE. Românii sunt primii la nivelul UE și când vine vorba despre incapacitatea de a face față unor cheltuieli neprevăzute și conduc detașat în ceea ce privește ponderea populației care nu își permite o vacanță anuală de o săptămână departe de casă.

La nivelul educației cibernetice și al accesului la tehnologie, România se situează pe ultimele locuri la nivel european după următoarele criterii:

• accesul la email;
• utilizarea mesageriei instant;
• capacitatea de a găsi informații online despre bunuri și servicii;
• informarea online din platforme de știri, ziare sau reviste digitale;
• accesul la internet banking;
• utilizarea surselor de informare online despre sănătate și educație.

Economia României în UE: inflație crescută, prețuri mici, agricultură în dezvoltare

PIB-ul/locuitor poate fi utilizat pentru a compara producția economică a diferitelor economii de dimensiuni diferite. În cadrul UE, această rată a scăzut de la 31.310 euro în 2019 la 30.030 euro în 2020. Cu toate acestea, a înregistrat o revenire în 2021 și a continuat să crească în 2022, pe măsură ce PIB-ul pe locuitor al UE a crescut la 35.210 euro. Deși nu este ultima în clasament, PIB-ul pe cap de locuitor al României este totuși de peste trei ori mai mic decât cel al Luxemburgului sau al Irlandei.

Deși rata inflației țării noastre a suferit numeroase fluctuații în ultimul an, prețurile de consum s-au menținut cele mai joase din blocul comunitar. Notabil este și faptul că atât noi, cât și vecinii din Ungaria, ne aflăm pe penultimul loc în Europa la nivelul deficitului bugetar, fiind urmați de Italia în acest top, cu cel mai mare deficit bugetar la nivel european.

În 2022, 59,9% din comerțul cu bunuri al statelor membre ale UE a fost înregistrat între statele membre. Ponderea relativă a comerțului intra-UE a fost cea mai mare în Luxemburg, cu 86,3%, și a reprezentat, de asemenea, trei sferturi sau mai mult din totalul comerțului în Slovacia și Cehia. În schimb, ponderea comerțului intra-UE a fost relativ apropiată de 50,0% în Italia, Cipru și Grecia, în timp ce Irlanda a avut cea mai mică pondere, de 37,6%. România se află în marja superioară a acestui top, sărind de 75% în ceea ce privește ponderea comerțului intra-UE.

Totodată, la nivel sectorial, ne aflăm pe locul 5 european privind sectorul construcțiilor, și pe locul 3, când vine vorba de sectorul agricol și forestier.

Deși cei mai puțini români lucrează în servicii, comparativ cu ponderea europeană, conducem topurile legate de lucrătorii din agricultură, pescuit și silvicultură, precum și construcții și industrie.

Proporția distribuției IMM-urilor versus companii mari în România este de aproximativ 60% IMM-uri și 40% companii cu peste 250 de angajați, în schimbi, suntem pe ultimul loc la nivel european când vine vorba de investiții în cercetare și dezvoltare.

Totodată, deși prețurile la gaz și electricitate sunt printre cele mai mari din Europa, suntem printre cei mai independenți energetic din Uniunea Europeană, fiind urmați doar de Suedia, Islanda și Estonia. În același timp, nivelul de emisii de CO2 este printre cele mai scăzute la nivel european și producem cele mai puține deșeuri pe cap de locuitor.

***

Key figures on Europe prezintă o selecție de date statistice despre Uniunea Europeană (UE). Majoritatea datelor acoperă UE și statele membre, precum și țările SEE. Această publicație prezintă informații pentru UE (o sumă/medie care acoperă cele 27 de state membre actuale ale UE), precum și statele membre individuale ale UE și cele patru țări SEE. Datele privind prețurile de consum reprezintă o excepție în sensul în care compoziția agregată a UE se schimbă în timp (reflectând componența UE în cazul în care statele membre se alătură/pleacă din UE).

Amnistia fiscală pregătită de Guvern, atacată de un fost premier. „Nu a funcționat și nu va funcționa nici acum. Eu sunt prost că mi-am plătit taxele la timp?”

Fostul premier Victor Ponta a criticat sâmbătă, 7 septembrie, măsurile prin care Guvernul încearcă să recupereze o parte dintre taxele datorate la bugetul de stat, spunând că măsura este...

Samsung își extinde portofoliul de inovații AI la IFA 2024. Cu ce a venit nou gigantul tech

Cu ocazia celei de-a 100-a ediții a IFA, Samsung a prezentat la Berlin cele mai recente inovații în inteligența artificială sub conceptul "AI For All", demonstrând cum tehnologia poate...