Românii sunt europenii cel mai puternic expuși la sărăcie. "Este un fenomen care se autogenerează"

Românii sunt cetățenii europeni aflați într-un risc crescut de sărăcie.

În 2021, 95,4 milioane de persoane din UE erau expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială, ceea ce reprezintă echivalentul a 21,7 la sută din populația UE.

Riscul de sărăcie sau de excluziune socială în UE era, în 2021, mai mare pentru femei decât pentru bărbați (22,7 la sută față de 20,7 la sută).

Peste o cincime (22,5 la sută) din populația UE care trăia în gospodării cu copii în întreținere era expusă riscului de sărăcie sau de excluziune socială în 2021, arată datele Eurostat.

În România, 34,4 la sută din populație trăiește în risc de sărăcie.

FOTO Eurostat

Nansi Lungu, analist comportamental, a explicat, într-un interviu pentru Ziare.com, cum afectează sărăcia societatea românească.

„Există tipuri de sărăcii. Nu toate sunt la fel. O primă observație este că sărăcia atrage după sine corupție, erodarea democrației. Dincolo de suferința oamenilor și dificultăți, de fapt, sărăcia e un fenomen care se autogenerează. Cu cât ai sărăcie, riști să ai sărăcie și mai mare. Noi știm deja din 2020, erau multe măsurători, dar pe Eurostat vedeam risc de sărăcie de 84%. Nu este mult, e enorm.

Iar impactul este atât de scurtă durată cât și de lungă durată, iar peticirea aceasta pe care o facem de ani de zile, strategii de scurtă durată, de exemplu, să trecem de iarna aceasta, aă aibă câteva categorii sociale, să fie mai protejate, ceea ce e foarte bine, dar strategia aceasta pe termen scurt nu duce nicăieri pe termen lung”, a declarat Nansi Lungu.

Specialistul spune că românii „supraviețuiesc” în aceste condiții.

„Noi avem un stat care are grijă, ca să spun așa, ca noi să supraviețuim, nu care protejează o bunăstare. Avem forma cea mai rea. Și ne va afecta, impactul sărăciei este profund. Sunt studii care arată că în perioada în care te afli în zona sărăciei, acționezi pe termen scurt, iar deciziile pe termen scurt sunt foarte rele pe termen lung. Problema este că dacă nu reușim să depășim pragurile acestea destul de înspăimântătoare societatea noastră va rămâne într-o eternă încercare de a-și depăși condiția.

Mai rău decât atât, sărăcia la noi nu este o sărăcie în care majoritatea oamenilor sunt săraci. Da, majoritatea sunt, dar diferența dintre săraci și bogați este imensă. Deci între primii 20 la sută oameni care au resurse în România depășesc veniturile celorlalți, în medie, de 7 ori.

Evident că săracii sunt vulnerabili. Dar mai rău este că este o problemă sistemică. Și atunci vorbim despre lipsă de democrație, corupție, criminalitate, lipsă de educație”, a adăugat Nansi Lungu.

Supraviețuirea, misiune imposibilă pentru români

Adrian Negrescu, consultant fiscal, a declarat, pentru Ziare.com, că românii trebuie să caute soluții pentru a face față scumpirilor.

„E o adevărată misiune imposibilă pentru mulți români să se descurce în condițiile creșterii spectaculoase a prețurilor. În 2023 lucrurile se vor agrava pentru că scumpirile vor continua, scăderea nivelului de trai se va accentua, iar oamenii se vor trezi că nu prea vor mai avea cu ce să-și plătească ratele, banii vor fi din ce în ce mai puțini. Soluția va fi să caute alte surse de venit. Asta înseamnă alte locuri de muncă, mai bine plătite, un al doilea job sau, după caz, vânzarea unor proprietăți, ca să aibă cu ce să supraviețuiască”, a declarat Adrian Negrescu.

Expertul spune că sărăcia se accentuează în România, odată cu creșterile de prețuri.

„Avem peste jumătate din populația României care câștiga 2.500 de lei net. Păi din 2.500 de lei net cam jumătate din bani se duc pe alimente și facturi, iar restul ar trebui să se ducă pe rata la bancă. Dar rata la bancă s-a dublat față de anul trecut. Deci dacă ești singur, ai un salariu minim pe economie sau un salariu de 2.500 de lei nu ai cum să te descurci decât dacă faci niște sacrificii semnificative, adică te întorci la parizer, la margarină, la vremurile din anii 90.

Sărăcia se accentuează în România pe măsură ce autoritățile nu reușesc să stăvilească această inflație, aceste creșteri de prețuri în zona alimentară, a facturilor la utilități, în zonele care afectează cea mai mare parte a populației. Avem 1,6 milioane de români are trăiesc cu 1.500 de lei pe lună și avem aproape 1,8 milioane de pensionari care au pensii de până în 1.600 de lei. E foarte greu să te descurci cu acești bani”, spune Negrescu.

Scumpiri pe bandă rulantă

Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a continuat să crească în luna septembrie până la 10,9%, de la 10,1% în luna august, ţările membre cu cele mai ridicate rate fiind Estonia (24,1%), Lituania (22,5%) şi Letonia (22%), arată datele publicate de Eurostat.

Comparativ cu luna august, rata anuală a inflaţiei a scăzut în şase state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în alte 20 de state membre, inclusiv în România, de la 13,3% până la 13,4%. Nu mai puţin de 18 state membre, printre care se numără şi România, au înregistrat în luna septembrie o rată anuală a inflaţiei mai mare de 10%.

Ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei în luna septembrie au fost Franţa (6,2%), Malta (7,4%) şi Finlanda (8,4%).

În luna septembrie 2021, rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a fost de 3,6% iar în România a fost de 5,2%.

În zona euro, rata anuală a inflaţiei a crescut de la 9,1% în luna august, până la 9,9% în luna septembrie. În urmă cu un an, rata inflaţiei în zona euro era de 3,4%. Pentru statele din zona euro, cel mai semnificativ impact asupra creşterii anuale a preţurilor a venit din partea energiei, unde s-a înregistrat o creştere de 4,19 puncte procentuale, urmată de preţurile la alimente, băuturi alcoolice şi ţigări care au crescut cu 2,47 puncte procentuale şi preţurile la servicii care au înregistrat un avans de 1,80 puncte procentuale.

În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat la 15,88% în luna septembrie a acestui an, de la 15,32% în august, în condiţiile în care preţurile mărfurilor alimentare au crescut cu 19,12%, cele ale mărfurilor nealimentare au fost mai mari cu 16,61%, iar serviciile au fost mai scumpe cu 8%.

Rata anuală a inflaţiei va continua probabil să mai crească spre finele anului curent, sub impactul şocurilor pe partea ofertei, dar într-un ritm vizibil încetinit, au susţinut reprezentanţii Băncii Naţionale a României, într-un comunicat transmis în data de 5 octombrie 2022.

În luna august, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, anunţa că prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an este estimată la 13,9%, iar pentru finalul lui 2023 la 7,5%.

Fondul Monetar Internaţional a revizuit semnificativ în creştere estimările privind avansul preţurilor de consum în România pentru acest an, de la 9,3% până la 13,3%, arată cel mai nou raport "World Economic Outlook", publicat de instituţia financiară internaţională. Când vine vorba de rata inflaţiei la finalul anului, FMI prognozează că, la sfârşitul acestui an, preţurile de consum din România vor afişa o creştere de 14,7%, urmând ca la finele lui 2023 să se reducă până la 7,7%.

Emeric Ienei, umilit de statul român, la 87 de ani: „E foarte supărat"

Emeric Ienei (87 de ani), câștigătorul Cupei Campionilor Europeni cu Steaua București, în anul 1986, este ignorat de statul român. Deși celebrul antrenor a bifat cea mai mare performanță...

Măsura dură ce ar putea afecta toți românii, din 2025: „Am avertizat, deja"

În spațiul public se vorbește din ce în ce mai mult despre scenariul în care Alianța PSD+PNL va rămâne la guvernare și după alegerile de la finalul acestui an. Astfel, din 2025, va urma...