Muşcăturile de şarpe ucid în fiecare an zeci de mii de oameni iar aceste decese se explică și prin faptul că serurile antivenin sunt insuficiente.
Acest avertisment a fost transmis, la data de 17 septembrie 2024, de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), anunță AFP și Agerpres.
Pe de altă parte, extinderea inundaţiilor, în anumite regiuni ale lumii, creşte riscul de a fi muşcat de șerpi. Această explicație a transmis-o specialistul OMS în şerpi, Dr David Williams, într-o conferinţă de presă susținută la Geneva.
Majoritatea cazurilor de muşcături de şarpe au loc în Africa, Asia şi America Latină, conform OMS. În absența unor date statistice de încredere, OMS estimează că între 1,8 şi 2,7 milioane de oameni sunt muşcaţi de şerpi veninoşi în fiecare an. Potrivit organizaţiei, între 81.000 şi 138.000 de oameni mor în fiecare an din cauza muşcăturilor de şarpe - adică un deces la fiecare 4 până la 6 minute, însă cifrele reale ar putea fi mai mari.
Dr. Williams a subliniat și efectele secundare suferite de supravieţuitori. "În fiecare an aproximativ 240.000 de oameni suferă diferite forme de handicap în urma muşcăturilor de şarpe. Mai mult de o treime dintre ei sunt copii", a explicat el.
Muşcăturile de şerpi veninoşi pot provoca paralizii care blochează funcţia respiratorie, hemoragii fatale, insuficienţe renale ireversibile şi leziuni tisulare susceptibile de a provoca dizabilităţi permanente şi amputarea membrelor, potrivit OMS.
Serurile antivenin sunt insuficiente în multe dintre cele mai afectate regiuni ale lumii, a insistat dr. Williams, referindu-se la Africa subsahariană, ale cărei nevoi anuale sunt acoperite doar în proporţie de 2,5%.
În 2019 OMS a explicat că încă din anii 1980 multe laboratoare au abandonat fabricarea acestor tratamente, ceea ce a provocat un deficit grav în Africa şi în anumite ţări asiatice. India este ţara cea mai afectată de muşcăturile de şarpe, cu o medie de 58.000 de decese în fiecare an. Bangladesh şi Pakistan, ţări vecine, sunt de asemenea foarte afectate.
În anul 2019, OMS a elaborat o strategie care urmărea reducerea la jumătate a mortalităţii şi dizabilităţilor provocate de muşcăturile de şerpi veninoşi până în 2030. Această strategie se baza mai ales pe creşterea producţiei de seruri antivenin.