Ce s-a întâmplat într-o localitate în care tinerii au primit stimulente pentru nou-născuți. „Să ajungi să ai în clasă un singur copil”

Sambata, 01 Aprilie 2023, ora 20:46
9647 citiri
Ce s-a întâmplat într-o localitate în care tinerii au primit stimulente pentru nou-născuți. „Să ajungi să ai în clasă un singur copil”
Natalitatea este într-o continuă scădere în România, iar datele arată că sunt sate întregi fără copii FOTO Pixabay

Natalitatea este într-o continuă scădere în România, iar datele arată că sunt sate întregi fără copii.

Ca să sporească natalitatea, primarii acordă stimulente pentru fiecare nou-născut. În unele comune acestea ajung și la 5.000 de lei, potrivit stirileprotv.ro.

În localitatea Mischii, din județul Dolj, tinerii sunt încurajați financiar să devină părinți. În 2019 autorităţile au acordat un stimulent de 1.500 de lei pentru fiecare nou-născut, după ce în anul anterior au fost doar șapte nașteri. Anul trecut, suma a crescut la 3.000 de lei, iar anul acesta, la 5.000. Numărul copiilor s-a triplat, scrie sursa citată.

„Acum patru ani, când am avut prima fetiță, a fost și primul an în care s-a acordat stimulentul acesta. Iar anul trecut am avut bucuria să primim 3.000 de lei. Am avut nevoie de lucrurile esențiale”, a declarat o mamă.

„Natalitatea scădea drastic. Doar șapte născuți la o populație de 1.700 de locuitori. Să ajungi să ai în clasă un singur copil. Sunt străzi în care nu exista niciun copil”, a declarat Gheorghe Popa, primar comuna Mischii.

Și în București, femeile însărcinate beneficiază de un ajutor din partea Primăriei Capitalei, prin Direcția Generală de Asistență Socială, sub formă a două vouchere, în valoare de 1.000 de lei fiecare, cu ajutorul cărora se pot deconta medicamente şi acte medicale specifice.

Strategia autorităților

Guvernul a aprobat printr-o hotărâre, Strategia naţională privind îngrijirea de lungă durată (ÎLD) şi îmbătrânire activă pentru perioada 2023-2030.

Aceasta urmăreşte creşterea numărului persoanelor vârstnice care reuşesc să trăiască o viaţă independentă cât mai mult timp posibil pe măsură ce îmbătrânesc şi îmbunătăţirea accesului la servicii adecvate de îngrijire de lungă durată pentru persoanele vârstnice dependente, informează miercuri Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS).

"România se confruntă cu o îmbătrânire rapidă a populaţiei, având în prezent aproximativ 3,7 milioane de persoane în vârstă de 65 de ani sau mai mult, ceea ce reprezintă aproximativ 19,2% din populaţie. Se preconizează că ponderea populaţiei adulte vârstnice din România cu vârsta de 65 de ani sau mai mult va creşte şi mai mult, ajungând la 27,7 %, până în anul 2050. În aceeaşi perioadă, se preconizează că ponderea persoanelor în vârstă de 80 de ani sau mai mult va creşte de la nivelul actual de 4,8 % la 8,5%. Acest lucru se întâmplă în contextul soldului negativ al migraţiei externe, al ratelor scăzute de natalitate şi al creşterii speranţei de viaţă. Îmbătrânirea şi creşterea speranţei de viaţă sunt, în general, însoţite de perioade prelungite de fragilitate şi de dependenţă. În România există o proporţie semnificativă de persoane în vârstă, în special de peste 80 de ani, care necesită servicii de îngrijire pe termen lung", precizează MMSS, într-un comunicat.

Strategia are ca obiective consolidarea managementului serviciilor ÎLD pentru persoanele vârstnice şi a continuumului acestor servicii, asigurarea finanţării durabile şi îmbunătăţirea calităţii acestor servicii, consolidarea forţei de muncă pentru ÎLD pentru persoanele vârstnice şi promovarea participării sociale active şi demne a acestor persoane.

De asemenea, strategia pune accent pe implementarea măsurilor de prevenţie, ceea ce va conduce, pe termen lung, la eficientizarea cheltuielilor pentru măsurile de asistenţă socială şi va avea un impact pozitiv asupra calităţii asistenţei sociale a persoanelor vârstnice.

Principiile generale ale strategiei vizează îngrijirea centrată pe persoană, ceea ce presupune acordarea serviciilor în baza unui plan individualizat de asistenţă şi îngrijire, cu respectarea demnităţii, autonomiei şi a dreptului la alegere informată, prevenţia declinului funcţional, precum şi susţinerea cu prioritate a îngrijirii la domiciliu şi în comunitate, inclusiv sprijinul pentru îngrijitorii informali.

Potrivit MMSS, documentul aprobat de Guvern şi elaborat de MMSS, cu asistenţă tehnică din partea Băncii Mondiale, prevede măsuri care nu presupun resurse financiare, cum ar fi reglementări legislative şi instrumente de lucru pentru coordonarea metodologică a serviciilor publice de asistenţă socială şi implementarea legislaţiei existente, dar şi măsuri care presupun asigurarea unor costuri din diverse surse.

Astfel, investiţiile în centrele de zi şi unităţile de îngrijire la domiciliu, măsuri complementare celor care vor fi finanţate din fonduri europene nerambursabile, vor avea ca principală sursă de finanţare fondurile din PNRR, iar implementarea unor măsuri prevăzute în strategie va fi finanţată de la bugetele locale sau bugetul de stat, în limita sumelor aprobate în legile bugetare anuale.

Strategia naţională privind îngrijirea de lungă durată şi îmbătrânire activă pentru perioada 2023-2030 face parte din cadrul normativ pentru asigurarea mecanismului sustenabil de asigurare a îngrijirii de lungă durată la domiciliu şi în centre de zi de îngrijire şi recuperare. Acest cadru normativ reprezintă un indicator de performanţă pentru reforma îngrijirii de lungă durată a persoanelor vârstnice, prevăzută în PNRR, în responsabilitatea MMSS şi care are termen anul acesta.

"Principalele elemente de reformă prevăzute de strategie în vederea accesului tuturor persoanelor vârstnice dependente, din orice localitate şi indiferent de venituri, la o formă adecvată de suport, de îngrijire şi asistenţă privesc, pe de o parte, creşterea gradului de implementare a prevederilor legislative, în special a Legii nr.17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a Legii asistenţei sociale nr. 292/2011, precum şi a Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii republicată, cu modificările şi completările ulterioare: dezvoltarea de reţele de servicii pentru ÎLD, programe naţionale dedicate (spre ex.: pentru persoane vârstnice cu demenţe), elaborare de proceduri de intervenţie de urgenţă, revizuirea procedurilor de evaluare, programe de instruire pentru autorităţi, îngrijitori formali şi informali, familii, beneficiari, revizuirea contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate prin includerea explicită şi într-un procent adecvat a cheltuielilor necesare asigurării pachetului de servicii de bază la care au dreptul persoanele asigurate şi pachetul de servicii minimal pentru persoanele vârstnice etc.", se arată în comunicat.

De asemenea, măsurile propuse privesc creşterea gradului de participare a societăţii în identificarea şi implementarea celor mai bune soluţii în vederea revizuirii cadrului legislativ pentru ÎLD, definirea ÎLD, reglementarea serviciilor de prevenire, linie telefonică de urgenţă, încheierea de protocoale pentru managementul ÎLD între SPAS şi unităţi sanitare, revizuirea rolului şi nivelului de implicare a structurilor reprezentative ale persoanelor vârstnice, măsuri pentru creşterea atractivităţii locurilor de muncă în ÎLD, programe de susţinere a antreprenorialului în ÎLD etc.

Stupefacția unui român care a descoperit că în registre soția apare cu 2 copii, iar el doar cu unul. "Nu e posibil să ai două mame, tați pot fi mai mulți"
Stupefacția unui român care a descoperit că în registre soția apare cu 2 copii, iar el doar cu unul. "Nu e posibil să ai două mame, tați pot fi mai mulți"
Un român care a descoperit o eroare în registrele de stare civilă a cerut în mediul online sfaturi și soluții pentru o problemă încurcată. Potrivit acestuia, el apare în evidențele...
Fără ecrane până la 2 ani. Expert: „Dacă îi mai spui unui părinte să stea copilul o oră pe zi la ecran, îţi râde în nas”
Fără ecrane până la 2 ani. Expert: „Dacă îi mai spui unui părinte să stea copilul o oră pe zi la ecran, îţi râde în nas”
Un copil în vârstă de până la doi ani nu ar trebui să aibă acces la ecrane, iar între doi şi patru ani timpul petrecut la astfel de dispozitive poate fi cuprins între 30-60 de minute,...
#scadere natalitate Romania, #stimulente nou nascuti, #copii , #stiri sociale