Pierderile financiare uriașe pe care le suportă România pentru că nu face parte din Schengen terestru. „Trebuia să aderăm la 10 ani după intrarea în UE”

Joi, 18 Aprilie 2024, ora 03:04
3312 citiri
Pierderile financiare uriașe pe care le suportă România pentru că nu face parte din Schengen terestru. „Trebuia să aderăm la 10 ani după intrarea în UE”
Estimările arată că România a pierdut zeci de miliarde de euro pentru că nu este primită în Schengen terestru. FOTO: Hepta

După eliminarea controalelor vamale aeriene și maritime cu Spațiul Schengen pentru România, la 31 martie 2024, a revenit în discuție subiectul pierderilor enorme suferite de transportatori, alături de încasările întârziate la bugetul de stat pe fondul faptului că țara noastră, la 17 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, nu a eliminat încă controalele la frontierele terestre cu țările din Spațiul Schengen. Estimările diferă considerabil, însă o certitudine confirmată atât de economiști, cât și de politicieni și reprezentanții transportatorilor este că suma se ridică la miliarde de euro anual.

Economistul Adrian Bența a declarat pentru Ziare.com că este absolut relevant să fie luate în calcul pierderile suferite de România în intervalul în care nu a fost acceptată în Schengen terestru, însă este important de avut în vedere că este foarte dificil să putem ajunge la un calcul în termeni absoluți.

„Se poate estima, dar nu înseamnă neapărat că este o estimare 100% corectă. Imaginați-vă că stau șoferii câte două-trei zile prin vămi, această întârziere costă niște bani. Angajatorii plătesc salariile respective, alături de formalitățile de vamă, în condițiile în care în loc să treacă cu TIR-urile rapid printr-o vamă, stau să facă controalele de frontieră. La toate acestea se adaugă cheltuielile cu vameșii care au și ei salarii, plus întârzierea în transportul de bunuri.

Iar toate acestea se ridică, ca ordin de mărime, la miliarde de euro, dar nu putem ști cu exactitate că e 1, 5 sau 10, pentru că sunt prea multe variabile. Într-o săptămână poate fi o întârziere de două zile, în alta pot să nu fie, depinde. Ungurii mai blochează vămile când au sărbători și tot așa. Pierderile sunt certe, dar nu se pot estima în sume fixe.”

Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent

Economistul a punctat că este relevant să ne gândim la aceste pierderi de la momentul în care România a intrat în Uniunea Europeană, în condițiile în care țara noastră a avut o clauză contractuală în momentul aderării, din 1 ianuarie 2007, ca la o distanță de 10 ani să intrăm în Spațiul Schengen.

„Ne-au dat 10 ani ca să ne adaptăm, iar după 10 ani, indiferent ce ar fi, intram în Schengen. Acest lucru nu s-a întâmplat, așa că e relevant să ne gândim la pierderile susținute de România din momentul în care au trecut 10 ani de la aderare, din 1 ianuarie 2017 până în prezent. Este foarte greu de estimat, dar ținând cont că intră, să zicem, 1.000 de camioane pe zi în România și că întârzierile sunt de ore și uneori de zile, toate lucrurile acestea costă niște bani și nu se răsfrâng neapărat asupra statului, cât asupra mediului de afaceri din România”, a declarat Adrian Bența.

Cum arată estimările făcute în spațiul public până în prezent: de la 19 miliarde de euro în total, la 4 miliarde de an

Cifrele vehiculate de politicieni, jurnaliști și economiști diferă foarte mult, însă ce au toate estimările făcute până în prezent în comun este faptul că, indiferent cine sau cum a realizat calculele, pierderile României la vamă se ridică la miliarde de euro anual, care, așa cum a explicat și economistul Adrian Bența, se răsfrâng preponderent asupra mediului de afaceri.

În 2022, atunci când a avut loc veto-ul Austriei în Consiliul JAI, prin care România nu a fost primită în Spațiul Schengen, Ministrul Economiei de la vremea respectivă, Florin Spătaru, a declarat că refuzul aderării României costă țara aproximativ 10 miliarde de euro pe an. „O astfel de decizie înseamnă 10 miliarde de euro pe care economia România i-ar putea pierde prin neintrarea în Schengen şi aproximativ 1,5 miliarde de euro pe care îi plăteşte orice cetăţean sau orice companie care trebuie să tranziteze graniţele, neintrând în Schengen”, a spus ministrul la Digi24 în 2022.

„O decizie care ar fi trebuit să fie tehnică s-a transformat într-o decizie care, din punctul meu de vedere, contravine acelui principiu al solidarităţii de care de care ar trebui să dăm dovada în acest moment. Cred că sunt nişte costuri pe care le plătim de foarte mulţi ani, pentru că, tehnic vorbind, noi am îndeplinit aceste condiţii de foarte mult timp, a adăugat acesta.

La finalul anului 2023, europarlamentarul Rareș Bogdan a calculat că neintrarea României în Schengen ne costă 4 miliarde de dolari anual. „Românii sunt cetățeni europeni prin excelență si nu de azi, de ieri. Nu ne mulțumim cu jumătăți de măsură. Vrem integrarea deplină în Spațiul Schengen in 2024! Nu suntem o țară de mâna a doua, nu suntem ruda săracă a Europei”, a comentat virulent politicianul, potrivit Newsweek.

Cele mai recente calcule făcute reprezentanți ai industriei transportatorilor plasează cuantumul pierderilor la sume mult mai ridicate. Potrivit unei analize Euronews de la finalul lunii martie care citează surse guvernamentale, țara noastră pierde cel puțin 2% din PIB anual, din cauză că nu face parte din familia Schengen.

Reprezentanții transportatorilor se declară cei mai furioși pe situație, în condițiile în care trecerea frontierei cu Ungaria sau Bulgaria pe parcursul transportului de marfă poate dura de la câteva ore la câteva zile, deseori, pentru a finaliza comenzi pentru restul Europei. Cei mai furioși sunt transportatorii rutieri, care uneori așteaptă în coloane de kilometri întregi chiar și câteva zile la granița cu Ungaria sau Bulgaria pentru a duce marfă în vestul Europei.

Radu Dinescu, secretar general Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România a declarat, potrivit sursei citate, că „dincolo de faptul că șoferii camioanelor, când stau la frontieră 8h, 16h, 3 zile, 5 zile, săracii nu-și mai dau seama dacă ei sunt șoferi profesioniști sau sunt paznici de camioane. Este un interval de 8h-16h la frontiera cu Ungaria, să intrăm în Ungaria, între 8 și 16 ore stau camioanele să treacă în Ungaria, nu spun dacă sunt sărbători. Lucrurile astea pot să se ducă la 3 zile și ne uităm la un maxim istoric de 5 zile, care s-a întâmplat în mod surprinzător, exact atunci când un mare investitor se uita la Ungaria și la România pentru a alege locația unei investiții de amploare.”

Industria transporturilor rutiere estimează că a pierdut 19 miliarde de euro, în ultimii 13 ani, potrivit Euronews, economia românească pierzând cel puțin 0,5% din PIB, doar din cauza întârzierilor în vamă, cifre confirmate de către ministrul economiei Radu Oprea: „Am atras atenția asupra costurilor pe care fiecare cetățean european le plătește, pentru că România nu este încă membră a spațiului Schengen. Fiecare Dacia Duster sau Sandero, fiecare Ford Puma sunt mai scumpe cu 100 de euro, doar din cauza costurilor cu așteptarea în vamă.”

La aceste estimări se adaugă și impactul cozilor și emisiilor de CO2 asupra mediului, o estimare citată de Euronews arătând că ar fi necesari 311.000 mii de copaci maturi pentru a capta emisiile de carbon asociate așteptării la frontieră.

Prioritățile Schengen pentru anul în curs au fost publicate săptămâna aceasta: România și Bulgaria au nevoie de avizul CE pentru intrarea în Schengen terestru

Comisia Europeană a publicat, marţi, un raport privind starea spaţiului Schengen în anul care a trecut şi stabileşte priorităţile pentru anul următor. Raportul arată că normele Schengen sunt bine aplicate, deşi există unele lacune în materie de implementare. De asemenea, documentul aminteşte de măsurile istorice pentru completarea spaţiului Schengen cu Bulgaria şi România, care au început cu eliminarea controalelor la frontierele aeriene şi maritime pe 31 martie 2024, potrivit comunicatului de presă al Executivului european, potrivit News.ro.

Conform sursei citate, raportul arată că normele Schengen sunt bine aplicate, deşi există unele lacune în materie de implementare; de exemplu: un cadru legislativ consolidat, fiind necesare eforturi pentru punerea în aplicare a noilor măsuri, inclusiv a cooperării poliţieneşti, pentru a elimina treptat controalele de lungă durată la frontierele interne, un cadru de guvernanţă Schengen integrat, pentru care Comisia Europeană va continua să lucreze în vederea unei analize complete a datelor, în strânsă cooperare cu agenţiile UE şi cu statele membre, şi măsuri istorice pentru completarea spaţiului Schengen cu Bulgaria şi cu România, începând cu eliminarea controalelor la frontierele aeriene şi maritime de la 31 martie 2024.

Bulgaria şi România au fost acceptate în Schengen aerian și maritim la 31 martie 2024, însă pentru eliminarea controalelor la frontierele interne terestre cu Bulgaria şi cu România este încă necesară o decizie suplimentară a Consiliului UE.

„Sprijinim în continuare aderarea completă a României la Spaţiul Schengen şi cu graniţele terestre. Schengen este o realizare importantă a proiectului nostru european şi acum este foarte important să arătăm solidaritate şi forţă. Compromisul pe care l-a menţionat deja domnul ministru cu Austria care a intrat în vigoare aproximativ acum două săptămâni, cu aderarea cu graniţele maritime şi aeriene, a intrat deja în vigoare. Nu este suficient. Vorbim de 14 ani în care România a îndeplinit toate condiţiile şi următorul pas trebuie să fie aderarea completă. De aceea va exista în continuare întregul sprijin al cancelarului federal şi al meu în vederea aderării complete a României la Spaţiul Schengen”, a declarat Nancy Faeser, marţi, într-o conferinţă de presă susţinută la Bucureşti.

Portul de la frontiera Uniunii. Cele mai importante transporturi din Portul Constanța în 2023
Portul de la frontiera Uniunii. Cele mai importante transporturi din Portul Constanța în 2023
Discuțiile despre spațiul Schengen și uniunea vamală au gravitat, în ultimii ani, în jurul Portului Constanța, unul dintre cele mai importante punct de acces pentru mărfurile care intră...
Apple nu va introduce noile funcții de inteligență artificială în Europa până la finalul anului. Care este motivul
Apple nu va introduce noile funcții de inteligență artificială în Europa până la finalul anului. Care este motivul
Regulile de protecție a consumatorilor din Uniunea Europeană sunt motivul invocat de Apple pentru care funcțiile de inteligență artificială din noul iOS 18 nu vor fi lansate în acest an....
#Schengen Romania aderare, #Schengen Romania Bulgaria, #Schengen raport, #Schengen control frontiera, #Schengen Consiliul European , #Aderare Schengen
  1. Apple nu va introduce noile funcții de inteligență artificială în Europa până la finalul anului. Care este motivul
  2. Uniunea Europeană se apropie de aprobarea unei legi controversate privind scanarea mesajelor digitale, inclusiv a celor criptate
  3. Ce va lansa Apple în loc de ochelarii Vision Pro 2
  4. Portul de la frontiera Uniunii. Cele mai importante transporturi din Portul Constanța în 2023
  5. Care este cea mai falsificată bancnotă din România. Avertismentul BNR
  6. Aerul condiționat arde la buzunare. Cu cât crește factura la energie în zilele caniculare
  7. Cum arată prima mașină electrică "chinezească" produsă în Europa. Va concura puternic Dacia Spring VIDEO
  8. De ce România nu a fost afectată de pana uriașă de curent din Europa de Est
  9. Încă 700 de lei de la stat, pentru o categorie de români: Klaus Iohannis a semnat
  10. Super-afacere pe criză: profit-record făcut de un cunoscut lanț de covrigării