”Fără cadouri pentru Putin!” Declarația de susținere pentru România a Comisarului european pentru afaceri interne

Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johannson, a pledat din nou, marţi, în faţa europarlamentarilor, pentru aderarea României şi Bulgariei la Schengen, spunând că prin veto-ul Austriei din Consiliul.

JAI de săptămâna trecută nu există decât un câştigător, iar acela locuieşte la Kremlin. În acelaşi timp, comisarul pentru afaceri externe a contrazis ferm teza Vienei că spaţiul Schengen este nefuncţional arătând că, dimpotrivă, de 11 ani de când România şi Bulgaria se comportă ca membre de facto, ele au ajutat la sporirea siguranţei şi securităţii la graniţele UE.

„Toţi am pierdut prin blocajul de săptămâna trecută. Există un singur câştigător şi el locuieşte la Kremlin. Ştiu că decembrie e luna cadourilor, dar trebuie să spun: fără cadouri pentru Putin. Dacă suntem divizaţi, suntem slabi. Uniţi, suntem puternici. Ca Uniune, trebuie să primim România şi Bulgaria în Schengen, aşa cum am promis, aşa cum merită, aşa cum e corect. Dacă nu, atunci suntem în mâinile Rusiei, făcând loc diviziunii, dezbinării şi discordiei.

Dar dacă le primim, atunci cu toţii vom avea de câştigat. Cu toţii vom beneficia de pe urma unei mai mari securităţi şi a prosperităţi şi trebuie să arătăm lumii că vremurile ne cer ca Europa să fie solidară”, a spus comisarul pentru afaceri interne, Ylva Johansson, în chip de concluzie a intervenţiei sale din Parlamentul European.

„Schengen este cel mai mare spaţiu de liberă circulaţie din lume, un spaţiu de libertate, securitate şi justiţie, aducând libertate, prosperitate, dar şi identitate, pentru că Schengen este parte a ceva ce suntem noi. Aşa că spun poporului din Croaţia: Bine aţi venit, felicitările mele cele mai călduroase! Veţi începe noul an ca membri ai Grupului Euro şi ca membri ai Schengen.

Dar când vine vorba despre decizia cu privire la România şi Bulgaria, trebuie să-mi exprima profunda dezamăgire. Regret profund că în Consiliu nu s-a luat o decizie pozitivă, mai ales că în opinia Comisiei, România şi Bulgaria îndeplinesc toate criteriile pentru a fi membre cu drepturi depline ale Spaţiului Schengen. Deja sunt 11 ani, iar două misiuni recente ale CE au confirmat asta”, a declarat Ylva Johannson, care a luat cuvântul la dezbaterea organizată de plenul Parlamentului European pe tema respingerii intrării României şi Bulgariei în Schengen.

”Bulgaria şi România îndeplinesc standardele Schengen”

„Bulgaria şi România îndeplinesc standardele Schengen în materie de protecţie a graniţelor şi securitate. Şi fac asta eficient, serios, onorabil. În toţi aceşti ani, România şi Bulgaria au ajutat la construirea unui spaţiu Schengen bine funcţional administrând eficient pandemia şi consecinţele războiului lui Putin. România şi Bulgaria au făcut o muncă incredibilă în privinţa consecinţelor războiului din Ucraina. Bulgaria oferă protecţie temporară pentru 150.000 de refugiaţi ucraineni. 2,5 milioane de ucraineni au intrat în România până acum primind sprijin şi asistenţă.

Am văzut eu însămi la Vama Siret şirul nesfârşit de femei şi copii obosiţi şi speriaţi şi i-am văzut pe grăniceri asigurându-se că intră în ordine şi siguranţă. Bulgaria şi România dispun de personal dedicat şi foarte bine pregătit, de infrastructură şi cunoştinţe. Ei şi-au făcut treaba. Sunt pregătiţi. Merită să fie în Schengen”, a pledat comisarul european pentru afaceri interne.

„Mai mult decât atât, este o obligaţie legală şi au aşteptări legitime să se alăture. Acestea sunt regulile. Şi Schengen este, la rândul său, pregătit. Nu este Schengenul anului 2011, ci un Schengen mai puternic, cu un nou sistem de guvernanţă Schengen, cu Consilii Schengen dedicate, cu un rol-cheie pentru Parlamentul European”, a subliniat comisarul Johansson reafimând că primirea României şi Bulgariei în Schengen va rămâne principala sa prioritate şi este hotărâtă să facă să se întâmple asta.

Ea a spus că obiectivul următor pe care şi-l propune ar fi ca România şi Bulgaria să intre în Schengen în 2023. „Este important pentru cetăţenii din România şi Bulgaria. Vom continua să muncim din greu, împreună cu Consiliul, pentru a primi Bulgaria şi România anul viitor. Şi ştiu că pot conta pe sprijinul continuu al Parlamentului European. Şi avem nevoie de România şi Bulgaria în Schengen, aşa cum avem nevoie de Croaţia şi de toţi ceilalţi membri”, a arătat Johannson.

În ceea ce priveşte temerile Austriei şi obiecţiile ridicate în legătură cu nefuncţionalitatea spaţiului Schengen şi necesitatea unei noi politici în materie de azil, comsiarul european pentru afaceri interne le-a respins, recunoscând totuşi că există unele probleme. Însă, spune ea, ele pot fi rezolvate, iar asta chiar cu ajutorul Românei şi Bulgariei.

Ea a arătat şi care sunt mecanismele prin care Austria ar putea fi asigurată că primirea României şi Bulgariei în Schengen n-ar însemna o vulnerabilizare a spaţiului Schengen, ci, dimpotrivă, o securizare a lui: „Mutând grăniceri şi resurse de la graniţele interne pentru a proteja graniţele externe, conectând România şi Bulgaria la baza de date Schengen, accelerând cooperarea poliţienească şi schimbul de informaţii, monitorizând punctele fierbinţi de trecere a frontierei, având o evaluare Schengen periodică şi cuprinzătoare ne vom asigura că standardele rămân ridicate”, a spus ea. „Adevărul este simplu: pentru a lupta împotriva crimei şi corupţiei şi pentru a gestiona migraţia împreună, avem nevoie de Bulgaria şi România în Schengen”, a adăugat comisarul.

Johansson a scos în evidenţă şi atuurile economice pe care le-ar avea pentru toţi membrii UE o extindere a spaţiului Schengen la România şi Bulgaria: „Aderarea lor ar aduce şi un impuls atât de necesar pieţii interne, eliminând timpii de aşteptare la graniţe şi intensificând circulaţia, comerţul şi turismul”, a arătat comisarul european pentru afaceri interne.

În România ”nu există un risc de flux masiv de migranţi ilegali”. Ministrul de Interne anunță că suntem gata să ne alăturăm zonei Schengen

Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a afirmat, joi, că, de la începutul acestui an, s-au înregistrat 3.200 de tentative de trecere ilegală a frontierei româneşti, ceea ce demonstrează...

Rusia îl condamnă la 7 ani de închisoare pe un om de știință care a lucrat în domeniul tehnologiei hipersonice. Ce acuzații i se aduc FOTO

Un om de ştiinţă rus, Aleksandr Kuranov care a lucrat la tehnologii hipersonice a fost condamnat joi, 18 aprilie, la 7 ani de închisoare pentru trădare, după ce a fost acuzat că a transmis...