Cum ne afectează trecerea la ora de iarnă. Medic: „Chiar dacă duminică vom dormi mai mult, abia de luni se vor simţi efectele”

România va trece la ora de iarnă în ultima duminică din luna octombrie, mai exact în noaptea de 26 spre 27 octombrie, ceea ce înseamnă că ceasurile se dau înapoi cu o oră, când ora 4:00 devine ora 3:00.

Ziua de 27 octombrie va deveni cea mai lungă zi din an pentru că va avea 25 de ore.

Chiar dacă schimbarea orei înseamnă că vom dormi cu o oră în plus, Ziare.com a discutat cu medicul Tudor Ciuhodaru pentru a afla care sunt riscurile schimbării orei și ce ar trebui să facem pentru a trece cu bine peste acest moment.

„Nu neglijați simptomele apărute la schimbarea orei!”, avertizează medicul. „Chiar dacă duminică vom dormi mai mult cu o oră abia de luni se vor simţi efectele. Unele pot fi chiar periculoase, precum creșterea riscului de suicid sau a celui de infarct. Cam 1 din 5 cetățeni sunt afectați de schimbarea orei”.

Cât durează acomodarea

„Majoritatea oamenilor se adaptează cu uşurință la schimbarea orei, modificările adaptive ale organismului făcându-se complet în circa 15 zile. Particularităţile fizice şi psihice individuale influenţează însă modul cum se realizează această adaptare.

În fiecare an, mulți pacienţi ajung la urgențe cu o simptomatologie polimorfă, mergând chiar până la agravarea sau decompensarea unor afecţiuni.

Unele pot fi chiar periculoase, precum creșterea riscului de infarct sau a celui de suicid. Mai exact: riscul de infarct crește cu 5-10%, timp de 3 zile după schimbarea orei și sunt afectate în special persoanele tinere, active profesional.

Totodată creşte riscul suicidar timp de 2 săptămâni de la modificarea orei, în special la depresivi şi la cei cu vulnerabilități psihoemoționale”, afirmă medicul Tudor Ciuhodaru.

Riscurile

În ceea ce privește riscurile, medicul mai spune că „modificarea orei de trezire duce la un stres la care organismul reacționează prin creșterea activităţii sistemului nervos simpatic şi a nivelului citokinelor proinflamatorii determinând modificări cardiovasculare manifestate prin variaţii ale tensiunii arteriale şi variate tulburări de ritm cardiac, dar și neuropsihice, cum ar fi modificări ale calității somnului, astenie, apatie, anhedonie (n. red. imposibilitatea de a simți plăcere la activități sau experiente care sunt, de regulă, relaxante), agitaţie, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare şi memorie, cefalee, vertij, modificarea apetitului, până la dereglări afective sezoniere” şi gânduri suicidare.

El atrage atenția că sub această simptomatologie se pot ascunde şi alte cauze.

Recomandări

Tudor Ciuhodaru ne recomandă și 5 modalități prin care să facem față mai ușor schimbării orei de iarnă, iar aici intră „planificarea corespunzătoare a activității: evitarea suprasolicitării datorată stimulentelor nervoase, substanţelor psihoactive sau situaţiilor conflictuale; petrecerea a cât mai mult timp în aer liber; mișcarea, chiar și sub formă de plimbare și o alimentație sănătoasă, care să fie bogată în fructe și legume proaspete”.

El mai spune că schimbarea orei „perturbă populaţia şi că pierderile din diverse domenii socioeconomice depăşesc câştigurile”.

„Unele ţări au renunţat la schimbarea orei de iarnă-vară sau nu au aplicat-o vreodată, iar în România a fost respinsă o iniţiativă legislativă ce prevedea acest lucru. 20% din populaţie suferă de probleme fizice sau mintale legate de schimbarea orei. Este vorba de multe ori de grupuri sociale vulnerabile, cum ar fi copiii, bătrânii şi bolnavii cronici”, adaugă medicul.

Ciuhodaru mai spune că „în această perioadă crește cu 10-15% patologia neurologică, ne doare capul, amețim, nu ne simțim bine, avem tulburări de memorie, suntem mai agresivi. În perioada asta de agresivitate domestică, mai ales pe duminică, să încercăm să întreținem o atmosferă caldă și să evităm conflictele”.

De asemenea, el mai recomandă un plus de atenție la persoanele cu afecțiuni neuropsihice „pentru că 4 din 5 tentative de suicid ar putea să fie prevenite dacă am ști să le recunoaștem. Dacă vedem imediat că după ce s-a schimbat ora că persoana se retrage, are alt tip de comportament, scad performanțele la locul de muncă sau performanțele școlare, sau vorbește despre pastilele pe care ar putea să le ia pentru a se simți mai bine, acestea sunt niște semnale de alarmă”.

Anul acesta, Ucraina va trece definitiv la ora de iarnă, potrivit euronews.ro. Printre țările care nu mai schimbă niciodată ora se numără Turcia, Belarus, Rusia și Islanda.

Avertismentul unui analist politic despre calculele ”riscante” ale PSD privind poziția față de Călin Georgescu: ”Hitler a devenit Führer prin referendum”

Politologul Cristian Pîrvulescu consideră că, deşi PSD s-a poziţionat împotriva „teoriilor” lui Călin Georgescu, nu şi-a exprimat susţinerea pentru Elena Lasconi, aşa încât...

Rusia, cu ochii pe România. Decizia CCR nu a picat bine la Moscova. Lavrov: "CCR a executat un ordin ca în armată"

Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, a vorbit și el despre intervenția CCR și anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din România. Lavrov a spus că a urmărit ce s-a...