România se află pe locul 79 din 182 în topul țărilor vulnerabile în fața schimbărilor climatice, arată un raport Infoclima. Iată predicțiile specialiștilor cu privire la ce fenomene meteo extreme ar putea lovi țara noastră tot mai des pe viitor.
Pe baza unui indice global de adaptare, România se află pe poziţia 79 din perspectiva vulnerabilităţii şi pe locul 84 în privinţa gradului de pregătire, din 182 de ţări analizate, arată un raport Infoclima. Potrivit acestuia, Transilvania şi Munţii Carpaţi ar putea fi regiunile în care am resimţi cel mai puţin efectele schimbărilor climatice.
Indicele de ţară ND-GAIN sintetizează vulnerabilitatea unei ţări la schimbările climatice şi la alte provocări globale, în combinaţie cu disponibilitatea acesteia de a-şi îmbunătăţi rezistenţa. Scopul său este de a ajuta guvernele, întreprinderile şi comunităţile să prioritizeze mai bine investiţiile pentru un răspuns mai eficient la provocările globale imediate care urmează, se arată în documentul citat.
Potrivit acestuia, vulnerabilitatea măsoară expunerea, sensibilitatea şi capacitatea de adaptare a unei ţări la impactul negativ al schimbărilor climatice. ND-GAIN măsoară vulnerabilitatea globală luând în considerare vulnerabilităţile din şase sectoare esenţiale pentru viaţă – alimente, apă, sănătate, servicii ecosistemice, habitat uman şi infrastructură, în timp ce gradul de pregătire măsoară capacitatea unei ţări de a mobiliza investiţiile şi de a le transforma în acţiuni de adaptare. ND-GAIN măsoară nivelul general de pregătire prin luarea în considerare a trei componente – pregătirea economică, pregătirea pentru guvernanţă şi pregătirea socială.
„Pe baza indicelui de adaptare al Iniţiativei de adaptare globală Notre Dame, România se află pe poziţia 79 (vulnerabilitate) şi 84 (grad de pregătire) din 182 de ţări analizate. Vecinii din Ungaria se află pe locul 34, în timp ce Austria se află pe 7. Diferențele par foarte mari pentru trei ţări europene separate de doar câteva sute de kilometri distanţă”, arată Infoclima.
FOTO /climex.ro
Este dificil de anticipat modul în care anumite regiuni din România vor fi afectate de schimbările climatice, dar există totuşi, potrivit climatologilor, o serie de factori care pot fi luaţi în considerare la evaluarea impactului potenţial al schimbărilor climatice asupra diferitelor regiuni din România.
„Ştim că schimbările climatice pot duce la creşterea nivelului mării crescând astfel riscul de inundaţii şi ducând la eroziuni în zonele de coastă. Prin urmare, regiunile şi oraşele situate de-a lungul coastei Mării Negre, cum ar fi Constanţa, pot fi vulnerabile la creşterea nivelului mării. Schimbarea regimului precipitaţiilor poate influenţa disponibilitatea apei. Unele regiuni, cum ar fi de exemplu bazinul Dunării, pot fi mai susceptibile la modificări ale resurselor de apă deoarece se modifică atât precipitaţiile, cât şi cantităţile de apă rezultate din topirea zăpezii”, explică specialiştii.
Potrivit acestora, un impact important al schimbărilor climatice este asupra agriculturii, iar în acest caz, regiunile cu practici agricole diversificate din Banat şi Moldova sunt mai bine poziţionate pentru a face faţă condiţiilor în schimbare.
„Pentru regiunea Moldovei, se anticipează că va creşte numărul furtunilor cu grindină de mari dimensiuni şi al celor care produc vânt intens. Această creştere va fi observată pentru întreg teritoriul României, dar regiunea de nord-est a României va înregistra potenţial creşterea cea mai mare. Pentru regiunea de sud a României este proiectată o creştere a numărului, duratei şi intensităţii valurilor de căldură”, arată specialiştii Infoclima.
Potrivit aceleiaşi surse, proiecţiile climatice indică Oltenia, Muntenia, şi Dobrogea ca regiuni în care vor fi observate „secete mai frecvente şi mai severe”.
„Ceea ce înseamnă că Transilvania şi Munţii Carpaţi, regiuni în care proiecţiile climatice indică temperaturi mai blânde în comparaţie cu zonele joase, ar putea fi regiunile în care vom resimţi cel mai puţin efectele schimbărilor climatice. Este important de menţionat că acestea sunt consideraţii generale bazate pe proiecţii climate, dar factorii locali, cum ar fi infrastructura, condiţiile socio-economice şi planificarea urbană, ar trebui, de asemenea, luaţi în considerare atunci când decidem unde să locuim”, se mai arată în raportul citat.