"Don’t Look Up". Filmul care ilustrează 5 mituri ce alimentează respingerea științei VIDEO

Toate filmele cu dezastre par să înceapă cu un om de știință care este ignorat. „Don't look up” nu e o excepție. De fapt, oamenii care ignoră sau resping de-a dreptul dovezile științifice sunt punctul central al peliculei.

Leonardo DiCaprio și Jennifer Lawrence joacă rolul unor astronomi care fac o descoperire cu adevărat zguduitoare și încearcă să convingă președintele SUA să acționeze, ca să salveze omenirea. Este o satiră care explorează felul cum indivizii, cercetătorii, presa și politicienii răspund când se confruntă cu dovezi științifice inconfortabile, amenințătoare și deranjante.

Filmul este o alegorie a crizei climatice, care arată cum cei care au puterea să facă ceva în legătură cu încălzirea globală evită intenționat să acționeze și cum cei care au interese ascunse induc în eroare publicul. Dar, de asemenea, reflectă și asupra respingerii științei în sens mai larg, inclusiv ceea ce a văzut lumea în timpul pandemiei de COVID-19.

Cea mai importantă diferență dintre premisa filmului și criza reală prin care trece umanitatea este aceea că indivizii pot fi neputincioși în fața unei comete, dar toată lumea poate acționa împotriva schimbărilor climatice.

Să cunoaștem miturile care alimentează respingerea științei ne poate ajuta în acest sens.

Autorii lucrării “Science Denial: Why It Happens and What to Do About It” au identificat aceste aspecte

Mitul 1. Nu putem acționa dacă știința nu este 100% sigură

Prima întrebare pe care președintele Orlean (Meryl Streep) le-o adresează oamenilor de știință după ce aceștia explică că o cometă se află pe un traseu de coliziune cu Pământul este „cât de sigur e acest lucru?” Aflând că certitudinea este de 99,78%, șeful de personal (Jonah Hill) al președintelui răspunde cu ușurare: „Minunat, deci nu e 100%!”. Cercetătorul răspunde ulterior: „Oamenilor de știință nu le place niciodată să spună 100%”.

Această reticență de a susține ceva cu o certitudine de 100% este un punct forte al științei. Chiar și atunci când dovezile arată clar înspre o direcție, cercetătorii continuă să exploreze, ca să afle mai multe. În același timp, aceștia recunosc că există dovezi copleșitoare și acționează în acest sens. Dovezile sunt copleșitoare că clima Pământului se schimbă în feluri periculoase, din cauza activităților umane, în special a arderii combustibililor fosili și sunt așa de mulți ani.

Mitul 2. Realitățile tulburătoare descrise de cercetători sunt acceptate prea greu de public

Sintagma „don't look up” (nu privi în sus) descrie o presupunere psihologică și felul cum unii politicieni o folosesc ca scuză pentru lipsa de acțiune, în timp ce-și promovează propriile interese.

Anxietatea este un răspuns crescând și de înțeles la schimbările climatice. Cercetările arată că există strategii pe care oamenii le pot folosi ca să facă față anxietății climatice, precum informarea mai bună și discuțiile despre această problemă cu alții. Asta le oferă indivizilor o cale prin care să gestioneze anxietatea și în același timp să acționeze ca să reducă riscurile.

Un studiu internațional din 2021 a arătat că 80 la sută dintre oameni sunt dispuși să facă schimbări în modul cum trăiesc și muncesc, ca să ajute la reducerea efectelor schimbărilor climatice.

Mitul 3. Tehnologia ne va salva, deci nu trebuie să acționăm

Deseori, indivizii vor să creadă într-un rezultat pe care-l preferă, în loc să înfrunte realitatea cunoscută ca fiind adevărată, un răspuns pe care psihologii îl numesc raționament motivațional.

Spre exemplu, credința că o singură soluție tehnologică, precum captarea dioxidului de carbon, va rezolva criza climatică fără nevoie de schimbare în politici, stil de viață și practici își are baza mai degrabă în speranță, decât în realitate. Tehnologia poate ajuta la reducerea impactului climatic, însă cercetările sugerează că avansul tehnologic necesar nu va veni suficient de repede.

Mitul 4. Economia este mai importantă decât orice, inclusiv crize iminente preconizate de știință

Acțiunile luate pentru încetinirea încălzirii globale vor fi scumpe, dar lipsa de acțiune are costuri extraordinare – în pierderea de vieți, precum și de lucruri.

Un exemplu recent sunt incendiile din SUA. Boulder County, Colorado, a pierdut peste 1.000 de gospodării în incendiul de pe 30 decembrie 2021, după o vară fierbinte și uscată și o toamnă cu aproape zero precipitații. Un studiu despre incendiile din California, din 2018, atunci când orașul Paradise a ars din temelii, a estimat că daunele totale, inclusiv asupra sănătății, au fost de 148,5 miliarde de dolari. Atunci când oamenii spun că nu putem acționa pentru că e prea scump, neagă de fapt costul real al lipsei de acțiune.

Mitul 5. Acțiunile noastre ar trebui să se alinieze mereu cu grupul social cu care ne identificăm

Într-o societate polarizată politic, indivizii s-ar putea simți presați că ia decizii pe baza a ceea ce grupul social din care fac parte crede. În cazul părerilor despre știință, acest lucru ar putea avea consecințe severe – cum lumea a văzut deja odată cu pandemia de COVID-19. Doar în SUA, peste 825.000 de oameni bolnavi de COVID-19 au murit, în contextul în care grupuri identitate puternice au descurajat activ vaccinare sau alte metode de protecție.

Virusurile nu sunt interesate de afilierea politică și la fel este și cazul schimbărilor climatice. Temperaturile globale în creștere, fenomenele extreme din ce în ce mai dese și creșterea nivelului mării va afecta pe toată lumea, indiferent de grupul social cu care se identifică.

Val de căldură extremă în Thailanda şi Filipine, unde oamenii sunt sfătuiți să stea în case. „Nu poţi respira” FOTO

Un val de căldură extremă se înregistrează miercuri, 24 aprilie, în Thailanda şi Filipine, notează AFP. Thailanda traversează o nouă perioadă de căldură extremă, locuitorii din...

Criza mondială lovește cu putere toate țările. Câți bani vom pierde întrece orice închipuire

Cercetătorii de la Potsdam Institute for Climate Impact Research (PIK) au spus în noul studiu publicat în prestigioasa revistă Nature că scăderea economică a fost în mare parte blocată...