Analfabetismul științific, inamicul nevăzut care ne bagă în ignoranță. Cum s-a ajuns ca o treime din români să creadă că oamenii trăiau în vremea dinozaurilor

Luni, 01 Noiembrie 2021, ora 15:03
4542 citiri
Analfabetismul științific, inamicul nevăzut care ne bagă în ignoranță. Cum s-a ajuns ca o treime din români să creadă că oamenii trăiau în vremea dinozaurilor

Cauzele analfabetismului științific și tehnologic pot fi căutate în școală, în special, iar efectele sale nefaste se fac simțite în perioadele în care vocile autorizate ale societății ar trebui să se facă auzite, cum este pandemia COVID-19. Cum putem verifica nivelul analfabetismul științific ne spune Gabi Bartic, BRIO.

Ziare.com: Cel mai recent Eurobarometru arată că doar 2% din români au putut răspunde corect la mai mult de opt întrebări legate de știință și tehnologie. Ce concluzie să tragem de aici?

Gabi Bartic: Să tragem concluzia că suntem un popor extrem de puțin alfabetizat științific. Aceste date, lipsa alfabetizării de toate felurile – funcțională, științifică, numerică, etc - nu sunt surprize pentru noi, având în vedere rezultatele pe care le tot discutăm (steril, dacă mă întrebați pe mine) de ani de zile. Acest Eurobarometru nu cercetează însă doar copiii de 15 ani, cum face PISA, ci sondează întreaga populație. Și rezultatele spun, afară de interminabilele prilejuri de glume pe care le găsim în studiu, că românii nu știu carte. Că nu avem baze științifice pentru mai nimic din jurul nostru, că nu înțelegem ce citim, că ne interesează foarte puțin știința. Și că, în general, nu prea ne interesează să știm lucruri.

Concomitent cu aceste concluzii ne putem explica, evident, și multe alte realități: apetitul crescut către cancan și scandal, aderența extrem de bună la teorii conspiraționiste, creșterea în notorietate a indivizilor cu un discurs în care identificăm cu greu 100 de cuvinte diferite și asa mai departe.

De unde vine acest dezinteres al românilor față de știință și tehnologie?

Din școală. Mai exact, din lipsa educației ce ar trebui să vină dinspre școală. Din lipsa respectului față de cei care au informații științifice serioase. Din extrem de proasta valorizare la nivel societal a celor care au învățat și din alte sute de motive. Dar cel mai grav, din faptul că meseria de profesor a ajuns una extrem de prost văzută în societatea românească. Și atunci e un cerc vicios: profesia nici nu mai atrage vârfurile și acest lucru duce la o și mai proastă valorizare. Apoi, produsul școlii (elevii și rezultatele lor) nu mai e unul de calitate, ducând la același rezultat – extrem de slaba valorizare a celor care „știu carte”.

Cum ne afectează acest grad scăzut de alfabetizare ca societate și ce impact are asupra copiilor, în special?

Aș fi extrem de tranșantă: pe termen lung, societatea românească nu are cum progresa în situația în care neștiința de carte, analfabetismul științific, analfabetismul funcțional devin normă. Pentru că din aceste generații, din ce în ce mai slab alfabetizate (și aici nu mă refer la faptul că știu literele și un pic de aritmetică 0 deci nu sunt analfabeți per se) va trebui să ne recrutăm elitele: medicii, profesorii, inginerii, funcționarii publici. Elitele unei societăți slab alfabetizate nu au cum fi niște ”lumini”. Și așa ne vom scufunda din ce în ce mai rău.

Dar avem și efecte extrem de grave pe termen scurt: apetitul crescut pentru teorii ale conspirației, pentru non-știri, lipsa de discernământ în valorizarea informațiilor false vehiculate de diverse site-uri sau personaje ciudate, alegerea unor modele din ce în ce mai caricaturale și alegerea unor conducători, din păcate, la fel de caricaturali.

Cum pot ajuta testele Brio elevii din această perspectivă și cum le pot îmbunătăți cunoștințele referitoare la știință și tehnologie?

Testele Brio pot pune, la fel cum o fac si testele PISA sau aceste eurobarometre la care faceți referire, un diagnostic. Mai exact, putem testa copii și constata dacă sunt în vreuna dintre grupele de risc crescut de analfabetism funcțional, digital, științific și așa mai departe. E rolul școlii, al educatorilor să opereze cu aceste date și să acopere aceste goluri. Și aici ar trebui să mă opresc, însă probabil că situația e un pic cam gravă pentru a ne opri la a constata dezastrul și a contempla căderi în gol.

Așa că am fondat, împreună cu doi parteneri, tot start-up-uri de educație ca și noi, o școală remedială pentru copii, pe care o vom relua în această săptămână, și vom anunța, tot cât de curând, o școală serioasă pentru profesori digitali. Adică le vom da toate elementele necesare (de la metode până la instrumente serioase, concrete) pentru a depăși decalajul tehnologic și de mentalitate în fața căruia profesorii români au cam fost lăsați pe cont propriu.

34% din români consideră că primii oameni au trăit pe vremea dinozaurilor, 21% fiind nelămuriți dacă această afirmație e adevărată sau falsă. Considerați că gradul de alfabetizare al românilor în acest domeniu a crescut sau a scăzut față de anii precedenți? (mă gândeam aici și la fake-news-ul din pandemie)

Alfabetizarea științifică nu poate decât să se fi accentuat în perioada pandemică: odată cu proliferarea diverselor surse de știri false, odată cu scăderea interesului pentru școală, odată cu creșterea anvergurii pe care au primit-o diverși „vectori” de false informații. Și totuși, deși 34% sunt în mod clar iliterați științific și 21% sunt aproape iliterați, social media abundă de persoane slab alfabetizate (pe care le vedem simplu, după felul în care scriu în limba română) care știu exact cum funcționează vaccinurile cu ARN mesager și cele cu virus atenuat, cip-urile lichide, genomul uman, mecanisme de control populațional și așa mai departe. Siguranța aceasta în propagarea unor informații false nu poate fi decât soră cu o crasă lipsă de fundament științific și, din nefericire, cu un bagaj cognitiv cel puțin modest.

Care ar fi soluțiile pentru a îmbunătăți cifrele dezastruoase și pentru a ne apropia cât de cât de media europeană? De unde trebuie să începem și când s-ar putea vedea niște rezultate?

Soluția e mereu școala. De la un extrem de necesar upgrade al resursei umane care populează domeniul, cursuri serioase și aplicate, nu doar „pe hârtie”, la o valorizare crescută a școlii, profesorilor și a științei (da, școala și profesorii au nevoie de campanii serioase de PR la nivelul societății noastre), la o selecție mai serioasă a persoanelor ce reprezintă domeniul și vorbesc în numele lui. Nu știu o comunitate (de la cele mai modeste – mici companii sau sătuce până la firme uriașe, orașe etc) care, conduse fiind de oameni de bună calitate, să nu progreseze. Soluția e mereu la „capii” comunităților și micro-comunităților noastre care vor trebui, luând educația în serios și centrându-se exclusiv pe viitorul copiilor, să producă aceste micro-cutremure de care e atâta nevoie în educație.

Citeste si:
Când se afișează rezultatele la Bacalaureat 2022. Ce se întâmplă cu elevii care obțin media generală 5.99
Când se afișează rezultatele la Bacalaureat 2022. Ce se întâmplă cu elevii care obțin media generală 5.99
Rezultatele la Bacalaureat 2022 vor fi afișate luni, 27 iunie, până la ora 12:00, la avizierul fiecărui liceu și online, pe bacalaureat.edu.ro. Anul trecut, 67,8% dintre candidați au luat...
Rezultate Evaluare Națională 2022. Dezastru la Limba Română: "Doar 6% dintre elevi au putut să scrie corect gramatical"
Rezultate Evaluare Națională 2022. Dezastru la Limba Română: "Doar 6% dintre elevi au putut să scrie corect gramatical"
Peste 83% dintre elevi au luat note peste 5 la Evaluarea Națională, a declarat ministrul Educației Sorin Cîmpeanu. Anul acesta, avem o prezență de 95,5% în raport cu cei înscriși....
Comentarii
Aliboron-Jiji
rank 5
Romanaia dezalfabetizata si a lucrului bine facut in ultimii 7 ani