Cine ambalează testele de salivă pentru elevi, noul măr al discordiei din educație. Gabi Bartic, BRIO: ”Fiecare se implică în viața comunității, a școlii, cam cât îi e conștiința civică”

Joi, 02 Decembrie 2021, ora 14:16
4650 citiri
Cine ambalează testele de salivă pentru elevi, noul măr al discordiei din educație. Gabi Bartic, BRIO: ”Fiecare se implică în viața comunității, a școlii, cam cât îi e conștiința civică”

Testele de salivă pentru depistarea elevilor infectați cu coronavirus au ajuns în sfârșit în școli după o lungă perioadă de așteptare, dar nu în forma așteptată. Fiecare componentă a venit separat, în cantități mari, astfel că reambalarea testelor într-un kit complet pentru fiecare elev în parte a căzut pe umerii profesorilor.

Gabi Bartic, CEO Brio, a explicat pentru Ziare.com că, deși ambalarea kiturilor de testare nu intră în atribuțiile profesorilor, atât cadrele didactice, cât și părinții și elevii ar trebui să se implice pentru a urmări binele comun, și anume menținerea deschisă a școlilor.

Ziare.com: Testele de salivă care au ajuns în școli nu sunt ambalate individual, astfel că profesorii trebuie să se ocupe de acest aspect, să ”asambleze” câte un kit individual pentru fiecare elev. În primul rând, cum vedeți această neglijență, de a comanda teste ce nu sunt sigilate cu toate cele necesare de la bun început?

Gabi Bartic: Întâi, voi spune că nu știu nici ce s-a solicitat în cadrul procedurii de achiziție și nici ce s-a ofertat. Acolo e treaba organelor de resort și a ziariștilor să investigheze și să afle dacă ce am primit noi (ca națiune mă refer) e ce am comandat și, mai mult, ce am plătit. Nu am cum să dau verdicte aici și n-o voi face.

Dar, dacă printr-o „scăpare” sau dintr-o eroare de interpretare a documentelor (pentru care, repet, trebuie să plătească cei vinovați, dacă această vinovăție există), ce a ajuns în școli pentru acel screening al copiilor e conform din punct de vedere tehnic (testul e unul de calitate corectă), cred că ele trebuie folosite. Aceste teste sunt, până la urmă, cea mai bună soluție proastă pe care o avem ca să ținem școlile cât mai mult timp deschise.

Revolta profesorilor o înțeleg doar parțial. Și voi apăsa pe „parțial”. Mai exact, știm, e o perioadă extrem de tristă pentru societate și pentru fiecare dintre noi. Deci și pentru educație. Ne dorim, toți cei implicați – să facem școală cât mai mult și să ne punem cât mai puțin unii pe alții în pericol. Și atunci acest screening primar, cel cu teste de saliva, e cea mai bună soluție pe care o avem pentru a face un triaj minimal al copiilor. Da, e trist că profesorii trebuie să facă încă un efort. Dar nu există membru al societății pentru care pandemia nu a venit la pachet cu eforturi suplimentare.

Nu voi mai spune despre cadrele medicale, acolo situația e clară. Dar toate categoriile profesionale, chiar toate, au făcut sacrificii, munci suplimentare sau în condiții speciale. Dacă profesorii își iau în serios funcțiunea, menirea socială – de a le fi exemple copiilor – nu ar trebui să avem aceste discuții. Profesorii, ca și medicii, ca și conducătorii comunităților ar trebui să le fie exemplu de implicare copiilor. Aici chiar vorbesc despre atitudinea aceea de implicare activă pe care o admirăm atât la alte comunități, la alte țări, dar la noi așteptăm mereu implicarea „mai întâi” a celorlalți.

Ziare.com: Sindicatele din învățământ au solicitat guvernului blocarea distribuției acestor teste în școli și comandarea altor teste individuale, susținând că acestea nu respectă normele sanitare. Mai mult, s-a tot discutat despre faptul că nu intră în atribuția profesorilor să facă kituri individuale pentru elevi. Credeți că, într-adevăr, nu este treaba profesorilor, sau că ar trebui să facă un efort pentru binele și siguranța elevilor?

Gabi Bartic: Așa este, asamblarea kiturilor de testare ale copiilor nu intră, nu am niciun dubiu, în atribuțiile profesorilor. Și față cu conștiința proprie, fiecare știe dacă s-a achitat de TOATE atribuțiile postului și dacă să ajutăm comunitatea din care facem parte chiar TREBUIE menționat într-o listă formală de atribuții și în fișa postului. Deci, ca să fiu mai clară, fiecare se implică în viața comunității, a școlii cam cât îi e conștiința civică, nu lista de atribuții formale dintr-un contract. Mai cred că în acest efort pot fi implicați, de comun acord, și părinți și elevi care înțeleg că tot ce facem e pentru acel bine comun la care ne uităm toți: să ținem școlile deschise, să ne protejăm unii pe alții cât mai mult și să ne ajutăm unii pe alții să trecem de această perioadă de care suntem toți afectați.

La fel de adevărat este că acest spirit civic, plăcerea de a colabora unii cu alții, de a ne sprijini unii pe alții ne-a fost extirpat în mulți ani în care am fost, fiecare dintre noi, singuri. Din sute de rațiuni, pentru că nu aveam încredere nimeni în nimeni, pentru că nu puteam ieși din rând, pentru că nu puteam să proiectăm singuri în comunitățile noastre viitorul comun care era mereu proiectat de alții. Și atunci am așteptat, ca națiune, mereu să „se” facă. Acest impersonal „să se facă” nu lasă loc nici de implicare, nici de responsabilitate și responsabilizare. Dar, pe de altă parte, au trecut mai bine de 30 de ani de când ar trebui măcar să începem să funcționăm altfel. Poate ar fi vremea să ne dăm seamă că există lucruri în care nu ne implicăm, de jos în sus, de la mic către mare, nu se mișcă nimic. Și nemișcarea aceasta ne face rău tuturor.

Ziare.com: Federația părinților s-a exprimat de asemenea și a transmis că modul în care vor fi reambalate kiturile de testare i-ar putea determina pe părinți să nu mai fie de acord cu testarea copiilor. Cum priviți acest argument, este unul solid, sau un pretext?

Gabi Bartic: Nu sunt nici expert în teste COVID, nici în măsuri sanitare. Tot ce știu e că nu e vreo operație pe creier testarea aceea. Am făcut-o și eu de multe ori, ultima dată chiar i-am explicat copilului meu de 9 ani cum să o facă și a reușit singur să se testeze. Sigur că nu sunt materiale cu care poți umbla fără minime măsuri de igienă, sigur că era mai bine ca aceste teste să fie pre-ambalate și cu instrucțiuni simple și clare, sigur că, trecând prin mai multe mâini, posibilitatea ca ele să fie deteriorate crește, dar din nou spun, haideți să nu mai căutăm pretexte să respingem, ci metode ca această - cum am mai spus – cea mai bună soluție proastă să fie cât mai eficientă. Mi-e foarte greu să nu văd gradul extrem de antagonizare pe care s-au poziționat toți actorii din educație, fie că ei sunt profesori, părinți sau elevi. Și asta nu face bine nimănui, dar actului de educație cu atât mai puțin.

Ziare.com: Consiliul Național al Elevilor a transmis că dorește testarea și că ”după ce au așteptat nepermis de mult testele”, nu pot bloca demersul din ”lipsă de asumare, comoditate sau dezinteres”. Cum vedeți poziția elevilor, care par, până acum, cei mai dornici să facă această testare să funcționeze, chiar și în condițiile date?

Gabi Bartic: Sunt perfect de acord cu fondul, defel de acord cu forma. Mai degrabă mi-aș fi dorit de la copii, inevitabil cei mai puțin viciați de toate tarele trecutului despre care am vorbit mai sus, la o mână întinsă către profesori: o oră de „lucru manual” pentru asamblarea unor kituri care folosesc tuturor nu ar fi stricat nimănui. Așa cum spuneam, cred că vom depăși cu bine aceste momente cu cât ne judecăm unii pe alții mai puțin și cu cât încercăm să ne ajutăm, unii pe alții, mai mult. Funcționează pe toate palierele societății, nu văd de ce nu ar funcționa în educație.

Citeste si:
Povestea tristă a elevei din Iași care merge pe jos 26 de kilometri ca să ajungă la școală, pentru că nu are bani de abonament
Povestea tristă a elevei din Iași care merge pe jos 26 de kilometri ca să ajungă la școală, pentru că nu are bani de abonament
O elevă din Iași merge 26 de kilometri pe jos la școală, de aproape un an pentru a-și termina studiile pentru că familia nu își permite să plătească abonamentul de transport. Bianca...
PNRR: Până la 200.000 de euro pentru fiecare școală aflată în risc de abandon școlar. Gabi Bartic, BRIO: ”Excelent, dacă banii nu ajung pe pereții școlii, în renovări”
PNRR: Până la 200.000 de euro pentru fiecare școală aflată în risc de abandon școlar. Gabi Bartic, BRIO: ”Excelent, dacă banii nu ajung pe pereții școlii, în renovări”
Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar, finanțat de PNRR, este conceput să aducă granturi de maximum 200.000 de euro celor 3.325 de unități de învățământ cu risc mare de...