Clase remediale gratuite pentru 2000 de elevi. Gabi Bartic, Brio: „Fiecare copil din școala AER e o poveste de învățare în sine” INTERVIU

Miercuri, 18 August 2021, ora 10:23
1883 citiri
Clase remediale gratuite pentru 2000 de elevi. Gabi Bartic, Brio: „Fiecare copil din școala AER e o poveste de învățare în sine” INTERVIU

Școala în pandemie a creat o serie de decalaje în educația elevilor din România, diferențe ce pot fi observate “din cosmos”, susține Gabi Bartic, COO și Director al Diviziei Consumer la compania de testare educațională Brio. Împreună cu alți doi parteneri, Brio a pus la punct, în doar o lună, Școala AER (Alianța pentru Educație Remedială), program gratuit în care sunt implicați peste 2000 de elevi și peste 50 de profesori. “Misiunea acestei școli este de a reduce decalajele pentru fiecare dintre copii.

Avem și copii instituționalizați și din centre de îngrijire, și copii care provin din comunități extrem de sărace, copii din zone cu conectivitate extrem de greoaie dar și copii din orașe mari, care au conștientizat că au nevoie de sprijin suplimentar pentru a fi mai buni”, mai spune Gabi Bartic.

Ziare.com: De ce era nevoie de înființarea unui asemenea proiect?

Gabi Bartic: Cred că era nevoie de un proiect de ore remediale pentru că decalajele survenite în perioada pandemică pot fi observate „din cosmos”. Și aici, în discuția legată de „de unde vin aceste decalaje” voi nuanța: decalajele nu vin doar din inconveniente tehnice și tehnologice. Nu vorbim, când vorbim despre pierderile educaționale provocate de pandemie doar despre copii lăsați în urmă de lipsa mijloacelor tehnice de conectare online, deși există și acestea. Vorbim despre lipsa abilităților de predare în mediul online ale profesorilor, despre interesul scăzut de a face un salt tehnologic al profesorilor înșiși, despre lipsa formărilor și a alinierii abilităților acestora la cerințele secolului în care, iată, trăim și în care pandemia ne-a forțat să ni le exersăm.

Și atunci, pentru acei copii care dețin mijloace tehnologice dar totuși nu au acces la educație sau nu au acces suficient, ne-am gândit că trebuie să facem ceva. O școală, așa i-am spus, în care să facem diagnostic (testare inițială), un parcurs remedial (ore online adică), testare periodică și apoi testare finală care să ateste progres. O școală ca la carte, cred (zâmbește, n.red.).

Cât de mari au fost lacunele descoperite de cei peste 50 de profesori implicați în proiect?

Copiii care s-au înscris în școala remedială sunt, toți, copii care au crezut că au nevoie de școală. Mai mult decât atât, au crezut că au nevoie de școală în timpul vacanței și și-au asumat un program destul de serios pentru vacanță: un program de 2 ore de Mate și două de Română în fiecare săptămână, peste care au venit în mod evident ore de studiu individual. Și ceva teme, nu exagerat de multe, dar au fost. Și cu toate astea, o lună după începerea orelor, avem prezența extrem de bună, majoritatea (marea majoritate a copiilor) fiind activi și extrem de serioși în abordarea orelor remediale. În ce privește lacunele, noi am testat toți copiii cu teste Brio la startul programului, astfel încât să avem un „moment 0” al fiecărui copil. Am avut și copii cu scor 20-30 (acesta fiind un scor extrem de mic, pe o scară de la 1 la 100), cât și copii cu scor peste 80. Toți profesorii cu care lucrăm însă sunt perfect conștienți că misiunea acestei școli este de a reduce decalajele pentru fiecare dintre copii. Și aceasta este abordarea pe care o încurajăm: lucrăm cu fiecare dintre copii pentru ca, în acest timp scurt, să-l ajutăm să -și acopere în măsură cât mai mare lacunele.

Cum au fost selectați elevii care au participat la orele remediale? Câți dintre ei provin din medii defavorizate?

În momentul în care am pornit proiectul nu ne-am gândit la o selecție a copiilor: știm că nevoia e imensă și am presupus că vor veni la noi acei copii care știu că au nevoie de orele pe care le propuneam noi. Și cam așa s-a întâmplat: avem undeva la peste 1000 de copii proveniți din medii defavorizate (și aici mă refer la acces îngreunat la servicii de educație de bună calitate). Avem și copii instituționalizați și din centre de îngrijire, și copii care provin din comunități extrem de sărace, copii din zone cu conectivitate extrem de greoaie etc. Dar avem și copii din orașe mari, fără mari probleme tehnologice, dar care au conștientizat că au nevoie de sprijin suplimentar pentru a fi mai buni.

Care este profilul profesorilor implicați în acest proiect?

Pentru că proiectul a fost pus „pe roate” extrem de rapid, nu am avut foarte mult timp pentru selecția „ca la carte” a profesorilor. Mai exact, pentru un proiect „visat” în iunie și început în iulie, timp în care am făcut tot ce trebuia făcut atât din punct de vedere tehnic (platformă de școală online, site, bugetare, finanțare, asigurare de parteneri etc) – selecția profesorilor a fost un capitol la care aș putea spune că am avut un noroc fenomenal. De la primul apel public și până la „cancelaria completă” a durat aproximativ 10 zile, și mă mândresc că avem un colectiv de profesori extrem, extrem de buni, de dedicați și de generoși. Pentru că asta ne-am dorit: profesori dispuși să-și ofere o mare parte din timpul lor de vacanță pentru un scop extrem de bun. Dar ne-am dorit și profesori care să considere că mediul digital nu e un inconvenient în interacțiunile cu elevii, care să considere trecerea către digital ca pe o oportunitate de a se conecta cu copii cu care, altfel, nu se puteau conecta. Și care să creadă că astfel, ieșiți din mediul în care își desfășoară în mod normal orele, misiunea lor de profesor, de transmițător de știință, e încă și mai bine și mai cu sens îndeplinită.

În cat timp au putut recupera copiii materia datorită proiectului pus pe picioare de Brio și ceilalți doi parteneri?

Fiecare copil din școala AER e o poveste de învățare în sine. Suntem la mijlocul programului și tot ce știu este că se lucrează serios la recuperarea decalajelor. O măsură reală a progresului vom avea în momentul în care fiecare copil va parcurge testele finale, la începutul lunii septembrie. Ce am făcut noi, toți cei implicați în acest proiect (și aici le mulțumesc partenerilor și prietenilor de la Kinderpedia, Livresq și lui Marcel Bartic care a coordonat educațional acest proiect) a fost să oferim ceea ce ar trebui să ofere toți cei care sunt în acest domeniu: acces la un act educațional serios, de bună calitate, seriozitate, aplecare asupra fiecărui copil, abordare individualizată a actului de educație, mediu potrivit și colaborativ, feedback constant și constructiv, încurajarea dialogului cu TOȚI actorii implicați (am subliniat toți pentru că noi comunicăm în mod constant și cu părinții care doresc să se implice). Și resursele tehnologice (tool-uri pentru a asigura buna funcționare a acestei școli on-line).

Cât de diferite sunt orele remediale făcute în cadrul proiectului de orele remediale propuse de autoritățile din Educație?

Mi-e foarte greu să mă pronunț legat de modul în care se fac orele remediale în școli. Cred că ele se fac, nu am dubii legate de faptul că cele declarate se și întâmplă, doar că mi-e greu să cred că ele se petrec diferit față de orele normale. Școala românească păcătuiește NU prin lipsa orelor (din acestea avem, chiar prea multe, se plâng mulți părinți și copii), ci prin caracterul ermetic al procesului, prin lipsa vizibilității asupra progresului, asupra punctelor de îmbunătățit, prin tratamentul „la grămadă” și lipsit de individualizare pentru copii, prin lipsa feedback-ului constant și lipsa cooptării părinților în acest demers transformator care e educația. Firește, aici am enunțat situații generale, fiind conștientă că există și fericite excepții. Ce facem noi diferit este un proces extrem de transparent și de urmăribil/trasabil: lecțiile sunt online, feedback-ul e constant și vizibil în contul copilului, părinții sunt încurajați să ofere feedback (și o și fac, în mod serios), instrumentele cu care lucrăm sunt „la vedere”, evaluările – transparente și extrem de serioase. Și astfel progresul este trasabil și transparent.

În ce masură v-au sprijinit părintii acestor copii implicați în proiect?

Comunicarea e o abilitate care trebuie exersată. Nimeni nu știe, nativ, să comunice constructiv. Neavând exercițiul acesta din școlile de proveniență, a fost un pic forțat la început. Însă, așa cum se zice, funcția creează organul, și așa s-a întâmplat și la noi. Am început de la comunicări complet neoperaționalizabile și am avansat către comunicare constructivă, având în gând și în centru mereu progresul copilului. În acest moment suntem în situația în care părinții sau adulții de lângă copii comunică, sunt incluși în procesul educațional și în procesul de feedback.

Dar mai avem o implicare notabilă a părinților: majoritatea ne roagă să continuăm demersul acesta și după începerea școlii. Acest feedback ne e extrem de folositor. Da, ne dă și nouă acel „shift” de la un proiect punctual către un program educațional, dar ne dă sentimentul că, mai presus de orice, e un proiect care schimbă în bine ceva pentru cei 2000 de copii din program. Și acest lucru e mai presus de orice altă dificultate pe care am avea-o sau am putea-o intui în dezvoltarea programului.

Cum veți continua, având în vedere că numărul de cazuri COVID-19 este în continuă creștere astfel că sunt șanse destul de mari ca școala să nu înceapă fizic peste tot, ci sa se deruleze în sistem hibrid/online?

Continuând să livrăm un act educațional remedial care să ajute copiii. Nu trăim cu iluzia că aceste două luni vor fi vreo mare revoluție în viețile copiilor din program, dar putem spera că, dacă vom continua și vom persevera, le vom putea arăta și cum e să nu mai existe toate da, dar-urile pe care le vedem rostogolite în spațiul public: „da, dar profesorii buni sunt doar în școlile bune”, ”da, dar online nu se poate face educație” șamd.

Există astfel de inițiative precum cea de față și în străinătate? Daca da, unde?

Cu siguranță în alte țări aceste demersuri există. Nu am inventat noi nici conceptul de ore remediale și nici conceptul de „școală în vacanță”. Ce am făcut noi, însă, special, a fost să democratizăm accesul la acest tip de educație într-o țară în care decalajele rural-urban, mediu favorizat-mediu defavorizat sunt unele extreme.

BRIO, înțelege ceea ce citești

Citeste si:
Gabi Bartic, BRIO, după ce doar 66% din candidații la concursul pentru directori de școli au promovat: „Aceste rezultate au fost hârtia de turnesol pe care am pus-o sistemului educațional românesc”
Gabi Bartic, BRIO, după ce doar 66% din candidații la concursul pentru directori de școli au promovat: „Aceste rezultate au fost hârtia de turnesol pe care am pus-o sistemului educațional românesc”
Doar 66% din profesorii care au susținut proba scrisă la examenul pentru directori și directori adjuncți de școli au reușit să promoveze testul standardizat, în care au avut de răspuns...
Autoritățile din Buzău au anulat ordinul de trecere online a tuturor școlilor din județ la doar câteva minute după ce l-au aprobat
Autoritățile din Buzău au anulat ordinul de trecere online a tuturor școlilor din județ la doar câteva minute după ce l-au aprobat
CJSU Buzău a hotărât luni seară, 18 octombrie, să abroge hotârârea privind trecerea în online a unităților de învățământ din județ acolo unde rata de infectare depășește 7,5 la...
Sursa: Ziare.com