De ce este nevoie de testare standardizată la Examenele Naționale și cum poate fi înlăturată subiectivitatea

Cele două examene naționale de mare miză din acest an - Evaluarea Națională și BAC-ul, au adunat peste 70.000 de contestații, care au avut ca rezultat modificări de note. Concret, mai mult de 30% din teze au fost reevaluate, ceea ce înseamnă că există o tendință a unora dintre profesori de a fi extrem de subiectivi în evaluare, fie și cu un barem unic alături.

O soluție în acest sens o reprezintă testele standardizate, susține Gabriela Bartic, COO și Director al Diviziei Consumer a Brio Teste Educaționale.

"Ministrul (Educației, n.red.) a făcut un experiment. A luat un lot de lucrări, le-a dat la corectat/notat către 4 comisii, au rezultat 4 seturi diferite de note. Deducem că fiecare profesor corector are borne personale diferite în aplicarea baremului. Mai exact, la examene cu miză extrem de mare, în care 2 sau trei sutimi pot face diferența între un parcurs sau altul fie la liceu, fie la facultate, al copilului, discutăm despre sume de subiectivități extrem de mari", a explicat Gabriela Bartic.

De unde pornește istoria testării standardizate

De fapt, istoria testării standardizate exact de acolo pornește: din niște zeci de mii de procese în care copiii demonstrau subiectivitate în notare (în Statele Unite).

"Sigur, discutăm de un episod de acum 100 de ani. Și așa s-a ajuns la notarea exclusiv pe bază de teste standardizate în acest sistem", arată Gabriela Bartic.

Având la dispoziție datele referitoare la recorectarea a zeci de mii de teze, Ministerul Educației a luat două decizii. A apropiat subiectele, ca formă, de tipologia PISA (acesta e de fapt și primul an în care la Română subiectele au fost mai degrabă spre tipul de abordare, nu spre formă - test grilă - a acestor teste). O a doua decizie luată de autorități a reprezentat-o o propunere de pilotare a unei forme de teste standardizate.

Care sunt avantajele testării standardizate

Marele avantaj al testelor standardizate îl reprezintă lipsa lor de subiectivitate, adaugă Gabriela Bartic. Mai exact, testele sunt perfect comparabile atât între ele, cât și de la un elev la altul, fiind valide științific.

"În contextul primului an pandemic, s-a pus problema imposibilității desfășurării examenelor de final de ciclu și echivalării mediilor din anii de studii cu un atare examen. Motivul pentru care România nu a putut nici măcar să ia în calcul un asemenea scenariu e acela că știm cu toții, un 10 la Vianu nu e niciodată similar cu un 10 în Alexandria. Dacă însă toate notele ar fi fost acordate în urma unor teze standardizate unice, atunci această posibilitate ar putea exista", a punctat reprezentanta Brio Teste Educaționale.

Testele standardizate măsoară valoarea intervenției

Există o multitudine de avantaje și pentru profesori. Primul: ia presiunea pe note venită dinspre copii și părinți (și uneori dinspre directori) de pe umerii lor, transferând-o către o entitate terță care are un suport științific extrem de serios.

În al doilea rând, scutește profesorul de circa 20 de ore pe lună - media estimată că este investită în generarea de subiecte și corectare a lucrărilor/tezelor, timp ce poate fi investit în remediere. Cel mai important, însă, testele standardizate măsoară valoarea intervenției.

"Să spunem că ai constatat în urma unui test că întreaga clasă are dificultăți la fracții. Reiei capitolul, faci alte exerciții și remăsori însușirea acestui capitol. Și așa poți avea intervenții punctuale cu fiecare copil sau grupă de copii", conchide Gabriela Bartic.

BRIO, înțelege ceea ce citești

Fenomene fără precedent în istoria alegerilor. Politolog: „Vom vedea niște scoruri foarte interesante"

Se anunță o prezență-record la alegerile europarlamentare, programate pentru 9 iunie 2024. Fenomenul a fost explicat de către politologul Andrei Țăranu, într-un interviu pentru Ziare.com....

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...