Gabi Bartic, BRIO, dupa ce doar 66% din candidatii la concursul pentru directori de scoli au promovat: "Aceste rezultate au fost hartia de turnesol pe care am pus-o sistemului educational romanesc"

Joi, 21 Octombrie 2021, ora 12:19
3017 citiri
Gabi Bartic, BRIO, dupa ce doar 66% din candidatii la concursul pentru directori de scoli au promovat: "Aceste rezultate au fost hartia de turnesol pe care am pus-o sistemului educational romanesc"

Doar 66% din profesorii care au sustinut proba scrisa la examenul pentru directori si directori adjuncti de scoli au reusit sa promoveze testul standardizat, in care au avut de raspuns unor intrebari legate de inteligenta si literatie. "Cei care conduc scolile trebuie sa fie persoane cu abilitati manageriale dezvoltate. Un profesor e si comunicator, si persoana care trebuie sa evalueze situatii si sa decida, e si un om care trebuie sa se faca inteleas si sa inteleaga", a explicat Gabi Bartic, CEO BRIO Teste Educationale intr-un interviu acordat Ziare.com.

Ziare.com: Cat de important este ca profesorii sa primeasca in cadrul examinarilor intrebari legate de inteligenta si literatie?

Gabi Bartic: Cred ca intrebarea nu are decat un raspuns posibil: toti oamenii care au ca scop educatia copiilor nostri trebuie sa aiba o inteligenta peste medie si sa nu fie analfabeti functional. Daca testele sunt pentru directorii scolilor, aceste doua capitole sunt si mai importante. Nu cred ca e cazul sa avem o dezbatere nationala legata de un adevar simplu: cei care conduc scolile trebuie sa fie persoane cu abilitati manageriale dezvoltate, iar acest set de abilitati nu are cum sa excluda inteligenta si capacitatea de a intelege un text si de a interactiona cu continutul acestuia.

Testul primit de candidati a fost unul standardizat. In ce masura ajuta aplicarea unor asemenea teste la depolitizarea conducerii scolilor?

Nu cred ca depolitizarea scolilor a fost scopul acestor teste, ci in fine, accesul la functiile de conducere a unor persoane care au, pe langa dosarele necesare (inca), si competente manageriale. Testul a fost intr-adevar unul standardizat si a avut mai multe capitole. Discutia publica si indignarea au fost exclusiv in jurul capitolului de test de inteligenta si de literatie, dar au existat si alte intrebari care testau cunoasterea legislatiei specifice, a bibliografiei de concurs etc.

Ce mi se pare absolut ciudat e ca au existat persoane care au sustinut testele (deci se pregateau sa conduca niste unitati de invatamant) si care nu au recunoscut patternul testelor PISA in acele prime doua capitole. Intrebarea mea e ce director de scoala a luat cateva teste PISA, despre care tot vorbim de ceva vreme, si a spus: hai sa vad si eu cum arata si daca as lua testul. Inutil sa spun ca sigur nu au elaborat o strategie la nivelul scolii pentru ca valul PISA urmator sa fie mai putin dezastruos. Pentru ca altfel nu existau discutii publice de tipul "au fost subiecte de admitere la Matematica". Sa fim seriosi, nu e cazul, au fost doar subiecte de logica.

Care sunt beneficiile unei asemenea testari standardizate aplicata profesorilor care doresc sa fie directori? Elimina subiectivismul?

Evident, primul avantaj e ca avem aceeasi unitate de masura pentru toti participantii la concurs. NU putem avea situatia in care un candidat scrie mai mult si place mai mult comisiei care-i citeste lucrarea si altul mai putin, avem aceleasi intrebari si aceeasi grila pentru toti. Am vazut discutii ca au fost prea simple. Da, e drept, si mie mi s-au parut simple, dar din nefericire si cu subiecte simple, tot am avut mai bine de 30% dintre candidati care nu au luat peste 70 de puncte. Asa ca nu acolo cred ca trebuie sa ne concentram, ci la baza de selectie a directorilor.

Aceste rezultate au fost, cred, hartia de turnesol pe care am pus-o sistemului educational romanesc - pe partea legata de profesori. Pentru elevi, de bine, de rau, avem de unde sa ne vina revelatii similare macar o data pe an, avand rezultatele evaluarilor nationale (Evaluare si BAC), daca nu cumva e si an cu PISA sau TIMSS. Pentru calitatea corpului profesoral insa eram cumva intr-o acceptare tacita a unor credinte: profesorii sunt, saracii, prost platiti, n-au cu ce lucra, scolile sunt praf. Ei, bine, acum avem o evaluare a celor ce vor sa conduca aceste colective si aflam ca aproximativ o treime nu trec un examen care ne provocase deja revolta ca ar fi prea simplu. Sa fie acesta un prim pas in evaluarea intregului corp profesoral, poate vom avea mai multe asemenea revelatii.

Care sunt sansele ca profesorii care obtin rezultate slabe la asemenea teste sa poata pregati elevii la un nivel inalt?

Intrebarea e extrem de grea. In fine, nu intrebarea, ci raspunsul ei. Tehnic, prin acele teste nu s-au testat cunostintele profesorului care a dat examenul in domeniul lui de activitate: mai exact, nu s-au testat competente la materia predata (Chimie, Istorie, Fizica si asa mai departe). Dar un profesor nu e doar stiinta. Un profesor e si comunicator, si persoana care trebuie sa evalueze situatii si sa decida, e si un om care trebuie sa se faca inteleas si sa inteleaga. Si aici, daca ne uitam la rolul si rostul acelor doua capitole, vedem ca au tot sensul din lume: niciunul dintre noi nu vrea roboti care recita lectia in fata copiilor si verifica aceeasi abilitate de a reproduce fidel lectia a copiilor, ci persoane cu abilitati intelectuale si relationale dezvoltate.

Se suprapun rezultatele slabe ale profesorilor peste cele ale elevilor? Care este corelatia intre acestea?

Probabil ca da. NU avem insa date, afara de acest prim esantion de profesori testati standardizat, care sa confirme sau sa infirme aceasta suprapunere. Voi spune doar ceva de domeniul evidentei: nu exista scoli (scoli intregi ma refer, nu individualitati exceptionale) cu rezultate foarte bune care nu au profesori foarte buni. NU e posibil acest lucru.

Cum vedeti faptul ca doar 63% din profesorii care au sustinut examenul pentru director de scoala au reusit sa promoveze examenul? Ce inseamna asta pentru sistemul nostru de educatie?

E trist. Dar noi doar intuiam ca de aceasta parte a scolii, cea ce se refera la profesori, e asa. Acum avem si o prima masurare. Poate e cazul sa tot masuram de sus in jos pana vom avea o imagine de ansamblu. Asa, si doar asa, vom sti ce e de facut: nu doar banii, nu doar salariile sunt problema. Si vom sti unde trebuie intervenit: la cursuri de pregatire, la abilitati de comunicare, la abilitati de relationare, la competente digitale si asa mai departe. Este evident insa ca e mult de lucru. Si ca nu poti repara un dezastru a carui dimensiune nu o stii.

Cum comentati dezamagirea ministrului Educatiei, Sorin Cimpeanu, legata de procentul candidatilor care au promovat testul?

Aici pot fi empatica: impartasesc dezamagirea domnului ministru. Nu si surpriza, daca ea a existat. Ca om care a functionat mai bine de 25 de ani in mediul privat in zone profund competitive, spun cu intreaga responsabilitate, un sistem cu manageri buni nu poate performa prost. Iar un sistem care performeaza prost nu poate avea manageri spectaculosi. Probabil de aici vine o doza suplimentara de empatie: e ca mantra pe care o tot repetam noi oriunde: atat s-a putut. Dar sigur se poate mai mult, si aici as sugera sa ne aplecam catre strategiile ca aceasta problema sa nu mai fie una sistemica.

Citeste si:
TVR Educațional, un Netflix pentru elevi scos din visele limitate ale politicienilor. Gabi Bartic, BRIO: „E adecvat doar pentru secolul trecut”
TVR Educațional, un Netflix pentru elevi scos din visele limitate ale politicienilor. Gabi Bartic, BRIO: „E adecvat doar pentru secolul trecut”
Programul de guvernare al PNL-PSD propune înființarea programului național de învățământ TVR Educațional, de tip Netflix educațional românesc. Această nouă inițiativă ce vizează...
Cât de subiective sunt notele primite de elevi la teze. Gabi Bartic, BRIO: "Dacă am implementa sisteme sumative de testare, tezele nu ar mai avea nicio utilitate"
Cât de subiective sunt notele primite de elevi la teze. Gabi Bartic, BRIO: "Dacă am implementa sisteme sumative de testare, tezele nu ar mai avea nicio utilitate"
Petiția lansată de o elevă de 17 ani, prin care se cere înlocuirea tezelor cu evaluarea sumativă, a adunat aproape 300.000 de semnături, o mobilizare fără precedent. Cu toate acestea, Sorin...