Bacalaureat 2011, un cutremur in sistemul educational romanesc

Cu siguranta bacalaureatul 2011 va ramane in istorie ca detonator al unei paradigme care dureaza de mai mult de 21 de ani. Un examen care ar fi trebuit sa arate ca invatamantul romanesc se afla pe cele mai "inalte culmi de civilizatie si progres" l-a demontat pana la proportiile sale reale.

Din fericire pentru noi, ca natie, s-a rupt ceva. S-a produs revolta sistemului impotriva minciunii, mistificarii, fariseismului si ipocriziei in care il incorsetasera mai marii zilei. Nu a intregului sistem. Dar a unei parti suficient de importante ca sa produca un cutremur de asa magnitudine.

Cine a tolerat si incurajat un bacalaureat nedemn si mincinos? Cei care aveau nevoie de materie prima la fabricile de diplome. Si aveau si puterea de decizie. Parlamentari, rectori sau profesori universitari, care au croit o legislatie potrivita acestui scop si ministri ai Educatiei, controlati, cum spunea Mihai Hardau, de catre Universitatea Spiru Haret si alte universitati de stat sau private.

Rezultatele examenului

Corectarea contestatiilor n-a adus mari schimbari in procentele de promovare ale judetelor. Media pe tara ramane tot undeva la 45%. A fost un examen suta la suta corect? Nu. Diferentele enorme intre procente, intre Suceava (65%) si Ilfov (24%), adica 41 de puncte procentuale, sfideaza in continuare legile statisticii, fiind vorba de mii sau zeci de mii de subiecti.

Adica s-au adunat in Suceava cei mai performanti elevi si profesori, iar in Ilfov sau Mehedinti (27,5%) cei mai chiulangii si neperformanti. Cine poate admite asa ceva? Iar Mehedintiul a traversat el insusi drumul de la grandoare la decadenta. De la 98% in 2009, la 82% in 2010 si la 27% in 2011. Poate cineva din conducerea Inspectoratului Scolar Judetean sa dea o cat de palida explicatie la aceasta prabusire? Ma tem ca nu.

Chiar si numai acest exemplu si ar fi suficient sa ilustreze drumul parcurs de invatamantul romanesc.

Probabil, un procent de promovare real, mediu, pe tara, ar fi fost undeva intre 30-35%. Daca nu s-ar fi copiat deloc. Explicatia si situatia reala sta cam asa: 1/3 dintre elevi sunt foarte buni si performanti, si-au vazut de treaba si au invatat, impulsionati si de familii, cu sau fara meditatii, alta treime, desi capabili, s-au culcat pe urechea ca vor copia, la fel ca in anii trecuti, iar ultima treime nu avea ce sa caute la liceu. Locul lor era pe un traseu educational gen scoala profesionala sau de arte si meserii, fara bacalaureat si studii superioare.

Intrebati orice profesor care lucreaza efectiv in licee teoretice sau grupuri scolare si va da proportii asemanatoare.

Trebuia mers mai departe si identificate toate lucrarile identice. Surprizele ar fi fost de proportii. Dar, probabil, sfatuit si de partid si speriat de proportiile gunoiului gasit sub pres, ministrul Funeriu a batut in retragere.

Cum se explica rezultatele? Cred ca au contat, in ordine:

- Mesajul ministrului Funeriu, care a transmis inspectorilor generali si presedintilor de comisii: faceti-va datoria si nu veti pati nimic. Eu va asigur spatele.

- Absenta universitarilor ca presedinti de comisii. N-au venit sa mai preseze sa treaca cat mai multi candidati, ca era prea mica indemnizatia de presedinte de comisie. Acum probabil regreta.

- Schimbarea componentei comisiilor, inlocuirea celor abonati de ani buni cu alte cadre didactice, cunoscute ca oneste si verticale.

- Camerele de supraveghere si amenintarea ca se vor confrunta tezele identice.

- O noua metodolgie mult mai stricta, cu sanctiuni drastice pentru elevii si

profesorii prinsi cu pacate.

Cum se impart vinovatiile?

Vinovatia sistemului. In parte apare inca din primul paragraf. I-a condus pe toti elevii, pot nu pot, vor nu vor, pe singurul traseu educational disponibil, cel liceal, pentru a asigura materie prima fabricilor de diplome. In anii trecuti i-a sanctionat, pur si simplu, chiar daca numai prin eliminarea din comisiile de examen, pe aceia care incercau sa ridice glasul.

Nu este in regula ca examenul la limba si literatura romana este unic, atat pentru cei care au urmat specializarea filologie (4-5 ore pe saptamana), cat si pentru cei care au mers pe o specializare tehnologica (3 ore pe saptamana). Examen care pune accentul pe teorie literara si istoria literaturii romane, in loc sa puna accentul pe comunicare, scriere corecta, gramaticala.

In liceu nu se mai face gramatica limbii romane, motiv pentru care mai gresim si noi astia, cu pretentii. Ce-i trebuie unui viitor tehnician in constructii sa stie intriga din Fefeleaga sau Razvan si Vidra? Greu se spus. La matematica, de exemplu, subiectele de bacalaureat sunt diferentiate, intre traseul teoretic si cel tehnologic, ultimele fiind mult mai usoare.

Viitoarele examene de bacalaureat, prevazute de noua Lege a Educatiei Nationale, prevad probe transdisciplinare, care vor pune accentul pe judecata, caracterul aplicativ si interdisciplinar al competentelor achizitionate.

Mai putina toceala si mai multa gandire critica, creativitate si initiativa personala. Pe de alta parte, nici nu poti cobori foarte mult nivelul de incarcare a programei liceale, pentru ca trebuie sa asigure conexiunea si trecerea lina spre cursurile de invatamant superior.

Si asa se plang profesorii universitari ca primul trimestru trebuie sa refaca materia de liceu, ca altfel nu intelege nimeni nimic. Solutia este ca doar cei capabili sa parcurga o asemenea curricula sa aiba acces la liceu. Prin examen de admitere, cum se si prevede in noua Lege a Educatiei.

Vinovatia profesorilor, directorilor si inspectorilor. In conditiile in care gunoiul era bagat sub pres, cu fiecare examen de bacalaureat, invatamantul ajunsese locul unde nimeni nu da socoteala de nimic. Nu puteai fi tras la raspundere, pentru ca la iesirea din sistem rezultatele erau trucate si dispareau urmele. Ca, in final, zona bugetara, a administratiei centrale, locale, a institutiilor publice, s-a deprofesionalizat complet, nu mai sta nimeni sa evalueze.

Apartenenta la clientele politice era o garantie suficienta, nu mai era loc de concursuri de angajare pe competente. Si atunci mare parte dintre profesori au lasat si ei garda jos. Trecea toata lumea, din clasa in clasa, pentru asigurarea salariilor si rezultatelor mincinoase, spre satisfactia tuturor: profesori, parinti, elevi, directori, inspectori.

Doar din cand in cand, cum a fost cazul Comisiei prezidentiale conduse de Mircea Miclea, s-au auzit strigate de alarma: invatamantul romanesc este ineficient, inechitabil, de slaba calitate. Si evaluarile internationale, care ne puneau la colt cu regularitate. Ca doar nu trebuiau sa asculte de indicatiile ministrului Ecaterina Andronescu.

Vinovatia parintilor si elevilor. Au acceptat (si accepta) furtul, frauda si copiatul ca modalitate de a-si rezolva problemele de viata. O falsa rezolvare. Fara sa inteleaga ca diplomele fara acoperire in competente si cunostinte, universitare sau de bacalaureat, nu mai valoreaza nimic intr-o piata a muncii, interne si europene, nedominata de angajatorul stat. Ca un privat nu te angajeaza doar pe baza "bagajului" de diplome si medalii.

Il intereseaza profitul firmei sale, ca atare verifica candidatii la ce stiu sa faca, nu la diplome. Poate se va produce o mutatie in gandirea parintilor si elevilor, cu aceasta ocazie. O lectie necesara, mai bine mai tarziu decat prea tarziu.

Ce urmeaza?

Se pare ca si examenele de licenta, cel putin la unele universitati, au devenit mai drastice, inclusiv cu camere de supraveghere. La titularizare, care oricum era cel mai dur examen, candidatii se retrag pe capete, cand aud ca nu mai pot sa copieze. Se produce un benefic efect de domino, in segmentul de populatie considerat, pe buna dreptate, cel mai luminat si constient de ce ni se intampla si ce ne asteapta.

Personal as profita si as introduce in metodologia pentru urmatorul examen de bacalaureat, testele grila personalizate, similare dar nu identice, cu corectura de asemeni informatizata. Dispare astfel orice posibilitate de frauda si coruptie. Legarea salarizarii profesorilor, directorilor si inspectorilor de performanta si rezultatele muncii, inclusiv a celor de la examene de absolvire.

- Accelerarea aparitiei scolii profesionale si a cursurilor de formare profesionala, prevazute de Legea Educatiei Nationale, in parteneriat public-privat, cu agenti economici. Formarea unui corp de evaluatori ai scolilor, profesorilor, managerilor, asemanator corpului expertilor contabili, de terta parte, cu autoadministrare, functionand pe baze contractuale cu ministerul, primariile, Consiliile de Parinti, etc.

- Continuarea, conform metodologiei, a identificarii tezelor identice, anularii lor si sanctionarii profesorilor supraveghetori care le-au permis.

- Organizarea, in conditii identice pentru toate centrele de examen, a bacalaureatului din august-septembrie.

- Transformarea grupurilor scolare si colegiilor tehnice cu sub 10% procent de promovare a bacalaureatului, in scoli profesionale.

- Continuarea aplicarii Legii Educatiei Nationale, in partea de legislatie secundara.

Exista si riscuri. Ca acest examen sa fie un foc de paie, iar la anul, an de alegeri parlamentare si locale, castigul de anul acesta sa fie ingropat sub lespede de mormant.

- Eventual cu un alt ministru al Educatiei. Daca politicienii si noi, profesori, inspectori, romani cu mintea deschisa la ce se intampla in jurul nostru, vom permite un recul si o revenire la ce a fost, ne meritam soarta. Care va fi crunta. Pentru ca scadenta vine intotdeauna.

Ziare.com v-a tinut la curent cu rezultatele examenului de Bacalaureat 2015, din toate judetele, orasele si liceele din tara.

Întrebări și răspunsuri legate de înscrierile la creșă și grădiniță. Ministerul Educației vine în ajutorul părinților

Ligia Deca, ministrul Educației, a anunțat marți seară, 16 aprilie, că reprezentanții forului pe care-l conduce pregătesc un material cu cele mai frecvente întrebări și răspunsuri legate...

Isterie în rândul comuniștilor din Rusia după introducerea golfului la orele de sport: ”Elevii învață respectul faţă de rivali”

Partidul Comunist din Rusia a criticat Ministerul Educaţiei pentru introducerea golfului la orele de educaţie fizică din şcolile ruse, informează EFE. ”Jocul de golf este o tradiţie a...