Macron face o reforma profunda a bacalaureatului, prima dupa Napoleon. In Romania, liceenii dau ilegal un examen schimbat din an in an

In Franta se poarta zilele acestea o ampla dezbatere privind o noua paradigma pentru bacalaureat, un monstru sacru al culturii franceze de la Napoleon incoace. Si in Romania se vorbeste despre bacalaureat, ale carui probe se dau dincolo de limita legii chiar in aceasta saptamana, dupa o schimbare pe ultima suta de metri, lasata mostenire de Liviu Pop.

Se vorbeste insa in soapta, fara pasiune si fara ca politicienii, de la putere sau din opozitie, sa inteleaga ca educatia e inainte de toate, chiar si de vot.

Franta a anuntat, miercuri, o transformare profunda a bacalaureatului sau, o promisiune de campanie a presedintelui Emmanuel Macron. Schimbarea nu se face insa, asa cum ne-am putea gandi, obisnuiti cu graba romaneasca de a scoate din maneca o reforma, de azi pe maine. Prima sesiune a bacalaureatului francez pe stil nou va avea loc abia peste patru ani, in 2021.

Aceasta nu va mai contine decat patru probe scrise, printre care franceza si filosofia, precum si un mare examen oral, in timp ce seriile de probe specializate vor fi suprimate, a anuntat miercuri ministrul Educatiei, Jean-Michel Blanquer.

Potrivit lui Jean-Michel Blanquer, examenul si cele patru probe scrise vor reprezenta 60% din nota finala de bacalaureat. Cele 40% ramase vor proveni din asa-numitul "control continuu" si notele scolare (10%), "pentru a pune in valoare regularitatea muncii elevului".

Elevii vor urma un trunchi comun si vor alege trei materii asa-numite "specialitati" in primul an, care vor fi reduse la doua in anul terminal.

In trunchiul comun figureaza franceza, filosofia, istoria-geografia si invatamantul moral si civic, doua limbi de circulatie, sportul si o noua disciplina intitulata umanism stiintific si digital.

Aceasta reforma, promisa de Emmanuel Macron in cadrul campaniei electorale, intervine aproape in paralel cu cea privind intrarea la universitate, care se va aplica la inceperea anului universitar 2018.

Reforma s-a facut si la Bucuresti, dar nu reformeaza pe fond si nici potrivit legii

Saptamana aceasta, liceenii din ultimul an de studiu au inceput, si ei, examenul de bacalaureat, dar fara a fi respectata litera legii. Niciun elev din clasele terminale nu este absolvent, asa cum cere legea, subliniaza Marius Nistor, presedintele Federatiei Spiru Haret, iar vicepresedintele Comisiei de Invatamant din Camera Deputatilor, Florica Chereches, intareste acuzatia, precizand totodata ca elevii nu au nicio vina.

Devansarea probelor de compentente a fost decisa de Liviu Pop, prin ordin de ministru, act mai slab decat o lege organica. Desi educatia este in orice societate un domeniu esential, ea lipseste cronic de pe agenda publica romaneasca, unde temele impuse de guvernarea PSD ignora complet prioritatile sociale.

Scoala romaneasca il numara pe cel de-al 25-lea ministru, in cei 28 de ani postdecembristi. Cam tot atatea reforme de buzunar.

Niciun ministru nu si-a inceput mandatul cu o evaluare temeinica de sistem, ci punand pe prima masa idei revolutionare de schimbare. Cele mai multe dintre ele au fost adoptate prin procedura asumarii sau prin ordonanta de urgenta si i-au dat peste cap pe elevi si profesori deopotriva.

Au fost si momente prielnice, in care lucrurile au parut macar puse pe un fagas. Legea Educatiei propusa in mandatul lui Daniel Funeriu a fost una dintre initiativele consistente, desi a fost aprobata tot prin asumarea raspunderii in Parlament. Nici ea, insa, nu a avut vreme sa se aseze, macar un mandat intreg, pentru a-i masura mai apoi eficienta.

De altfel, putini ministri au avut acest privilegiu al unui mandat complet. Mihai Sora, primul care s-a ocupat de portofoliul Educatiei, a stat acolo sase luni. I-au urmat, pentru un an si jumatate, Gheorghe Stefan si Mihail Golu, pentru inca un an si o luna.

Urmatorul ministru, din Guvernul condus de Vacaroiu, a fost si primul care a stat patru ani: Liviu Maior, ministru din 1992 pana in 1996.

Pleaca Liviu Maior, vine taranistul Virgil Petrescu. A fost pastrat un an, apoi a inceput epoca Andrei Marga, ministru in trei guverne, pana in anul 2000. Incep si anunturile marilor reforme. De fapt, educatia intra in epoca experimentelor.

Istoria Bac-ului mult schimbat

Sa luam doar bacalaureatul: in loc de patru materii de examen, se introduc sapte.

Imediat dupa plecarea lui Andrei Marga, se reformeaza reforma, fapt care i-a si dat porecla de Ambramburica Ecaterinei Andronescu.

Este cel de-al saptelea ministru, cel care a decis introducerea testului grila la bacalaureat, cu exceptia probei la limba si literatura. O singura generatie a beneficiat de experiment.

In 2003, Andronescu este remaniata si inlocuita, pentru un an si jumatate, de social-democratul Alexandru Athanasiu. Acesta a schimbat notarea cu "admis"-"respins" la probele orale de la bacalaureat si a revenit la sistemul de note.

Urmeaza Guvernul Tariceanu si patru ministri la Educatie: Mircea Miclea, Mihail Hardau, Cristian Adomnitei si Anton Anton.

Revine in fruntea ministerului Ecaterina Andronescu. Alta reforma pe ultima suta de metri - bacalaureat in doua etape: prima, in clasa a XII-a, pe post de probe orale si a doua, trei probe la finalul liceului.

Pe 23 decembrie 2009, educatia ajunge la ministrul Daniel Funeriu. Se petrece cea mai ampla reformare a sistemului, de la introducerea "clasei zero" la inceperea unui proces de curatare a educatiei de impostori. Pentru nici trei ani, nici macar cat un ciclu scolar.

Urmeaza o noua perioada caracterizata de haos, mandate de cateva luni si un dezinteres perfid fata de scoala. Catalin Baba, ministru pentru trei luni, Ioan Manga, o saptamana, interimarul Liviu Pop, fost sindicalist, pentru doua luni, revine Ecaterina Andronescu pentru inca cinci luni, Remus Pricopie, venit ca tehnocrat, intrat ulterior in PSD, Mihnea Costoiu, ministru delegat si Sorin Cimpeanu.

Guvernul tehnocrat condus de Dacian Ciolos a avut, si el, doi ministri intr-un singur an: Adrian Curaj si Mircea Dumitru. Mircea Dumitru a fost o gura de oxigen, dar nu a avut vreme si nici sustinere politica, pentru a incepe o reforma sanatoasa de sistem, precedata de o analiza temeinica si de dezbaterea publica de care beneficiaza reforma din Franta.

Revenit la guvernare, PSD a dat Educatia pe mana a trei ministri deja: Pavel Nastase, Liviu Pop si, in Guvernul condus de Viorica Dancila, Valentin Popa.

Ultimele modificari au fost decise in viteza, la finalul verii, iar elevii din ultimul an de liceu deja s-au vazut pusi in fata unui alt calendar al examenelor, cu probele orale in prima parte a semestrului al doilea, cand ei nici macar nu sunt absolventi, asa cum cere legea.

Prima ședință de Guvern care se desfășoară la Timișoara. Ce proiecte vor fi discutate în întâlnirea de astăzi

Guvernul se reuneşte joi, la Timişoara, într-o şedinţă specială, în cadrul căreia urmează să fie aprobate o serie de proiecte de infrastructură cu impact regional, precum şi plata în...

Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”

Indiferent dacă Cristian Popescu Piedone se va retrage sau nu din cursa electorală, Gabriela Firea va fi noul primar al Capitalei, este convins Marcel Ciolacu. Premierul a precizat miercuri,...