Scoala dezastrelor (Opinii)

Multor redactori din perimetrele presei scrise si audio-vizuale le plac cuvintele mari. Care cutremura. Care biciuiesc sensibilitatea noastra opacizata de doua decenii si mai bine de presa in tonalitati retorice si bombastice.

Dupa asa-numitul "dezastru" de la Bac, nu putea sa mai urmeze decat un alt "dezastru", cel al titularizarilor, dupa care, probabil, cel al bacalaureatului din august etc. Asta ca sa ne referim doar la domeniul mai ingust al educatiei publice. Pentru ca dezastre vor mai fi fiind si in alte domenii ale vietii sociale si publice in zbuciumata perioada pe care o parcurgem.

Am incercat mai deunazi sa argumentez ca Bac-ul nu a fost deloc vreun dezastru, ci ca el, in modul in care a fost conceput si tradus in exercitiu, dar si in privinta rezultatelor, destul de socante, de altfel, a fost doar o prima etapa catre o necesara normalitate, un gest curajos prin care ne-am privit, pentru prima data, dupa multa vreme, in oglinda adevarata a capacitatilor si realizarilor noastre.

Mai afirmam ca rezultatele, chiar asa precare, cum arata, sunt inca peste nivelul realitatii nude si brute, dar nimeni nu poate deodata sa faca un salt prea abrupt in prapastie, fara sa riste sa-si franga iremediabil spinarea. Asa ca ministrul, pentru moment, s-a multumit cu o jumatate de revolutie.

Ceea ce s-a intamplat la concursul pentru titularizarile din acest an reproduce destul de fidel evenimentele, rezultatele si invatamintele bacalaureatului. Cum ar zice vreun mucalit: "La asa profesori, asa elevi!" Ceea ce este adevarat doar partial.

Intrucat am auzit pe media si pe surse suficiente puncte de vedere diletante, atunci cand n-a fost vorba de obisnuitele diversiuni, ca unul ce ostenesc de cateva decenii in domeniu, doresc sa punctez doar cateva adevaruri, care cred ca explica in buna masura ce este cu aceasta asa-zisa "catastrofa".

Ma voi declara de acord, in primul si ultimul rand, cu o singura asertiune a sindicatelor, cum ca una dintre explicatii este ca aceasta cariera nu mai este atractiva pentru tinerii de calitate, in conditiile in care beneficiile salariale sunt derizorii, daca nu jenante. De aici incepe si restul, care e si mai semnificativ.

In Romania fiecare tanar este musai sa devina licentiat sau macar posesorul unei patalamale care sa ateste acest lucru. Si atunci au aparut ca ciupercile dupa ploaie droaia de universitati care au fost numite pe buna dreptate fabrici de diplome, al caror scop primordial este traiul imbelsugat al celor care le-au infiintat si care se fac ca predau in ele. Dupa ce, fireste, au obtinut, la randul lor, niscaiva titluri care sa le permita acest lucru. Tot pe caile consacrate de o vreme.

"Studentii" s-au recrutat cu deosebire din randurile celor care au trecut prin liceu si prin examenul de maturitate ca gasca prin apa. Nivelul lor este cel mai adesea cu adevarat catastrofal. Si nici n-ar putea fi altfel, deoarece ei nu au nici un fel de dotare intelectuala si vocationala pentru domeniile respective.

Mai pe romaneste, nu pot, nici daca ar vrea. Dar nici nu se ostenesc prea mult. Singurul lor rol este sa achite taxele de scolarizare, de examen, si atentiile pentru cei ce le dau note de trecere, pentru ca altminteri, pe bune, n-ar promova niciodata. Profesori si elevi devin prizonieri ai unor interese si a unui mecanism de frauda colectiva.

Ce-i mai trist este ca naravurile s-au propagat, macar partial, si la universitati de traditie si valoare, pentru ca, de, si profesorii de acolo au "famelie mare, renumeratie, dupa buget, mica". Examenele se vand si se cumpara intr-o veselie si acolo unde te-ai astepta cel mai putin.

Si asa ies pe banda sarjele de "profesori" (nefericita denumire, la acest nivel). Unii dintre ei cvasi-analfabeti. A caror diploma nu este buna decat la "stat". Adica in invatamantul public. Prin promovarea unor concursuri masluite. Prin protectie. Prin carnete de partid.

Deci nu ar trebui sa ne mire ca la ultimul concurs, mai onest decat precedentele, cei ce urmau sa fie dascalii odraselor noastre, au zeci de note de 1 (punctul din oficiu), mii de note sub cinci, alte mii intre cinci si sapte, iar alte mii s-au retras la vederea subiectelor si avand revelatia ca nu vor putea sa se inspire, dupa obicei.

Pe unii dintre nereusiti ii vom putea totusi intalni la catedre, ca suplinitori (adica ne-titulari), an de an, de acum incolo. De altfel, din anul urmator fiecare scoala va scoate la concurs posturile vacante proprii. O sa fie bine! Ca multi directori au si ei, care va sa zica : "famelie mare, renumeratie, dupa buget, mica." Cu cei de mai sus vom face reforma invatamantului romanesc. Halal reforma! Halal invatamant!

Ziare.com v-a tinut la curent cu rezultatele examenului de Bacalaureat 2015, din toate judetele, orasele si liceele din tara.

Dragoș Pîslaru, co-președinte REPER, despre schimbarea lui Cîrstoiu cu Firea și Burduja: "Mafia patronată de comasaţi şi-a arătat faţa"

Copreşedintele partidului REPER, Dragoş Pîslaru, a declarat că, prin retragerea candidaturii medicului Cătălin Cîrstoiu la Primăria Capitalei de către coaliţie, „mafia patronată de...

Ciucă: Sebastian Burduja va convinge "un segment de electoral nehotărât" în cursa pentru Primăria Capitalei

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a declarat, marţi, 23 aprilie, că Sebastian Burduja, candidatul liberal pentru Primăria Capitalei, este opţiunea care dă speranţe celor care nu s-au...