Ziare.com

Romania va pierde intre 12 si 17 miliarde de euro pana in 2025 daca nu creste investitia in educatie

Luni, 24 Noiembrie 2014, ora 19:58

   

Romania va pierde intre 12 si 17 miliarde de euro pana in 2025 daca nu creste investitia in educatie
Romania va pierde intre 12 si 17 miliarde de euro in perioada 2015-2025 daca mentine investitia in educatie la nivelul actual, iar o majorare a bugetului educatiei cu 6% din PIB ar insemna crestere economica de pana la 2,95%, fata de 2%, cat se estimeaza in prezent, rezulta dintr-un studiu UNICEF.

Studiul "Costul investitiei insuficiente in educatie in Romania", lansat luni de UNICEF, arata ca majorarea investitiei in educatia copiilor de varste mici poate aduce beneficii celor ce nu isi permit sa urmeze o facultate si, in timp, va determina cresterea numarului de persoane dezavantajate care obtin o diploma universitara.

"Un an in plus de scoala creste veniturile cu 8-9 la suta, reduce riscul de a deveni somer cu opt la suta si cel de aparitie a unor probleme grave de sanatate, cu 8,2 la suta. Absolventii de invatamant secundar superior castiga cu 25-31 la suta mai mult decat cei care au terminat ciclul primar si cel gimnazial. Castigurile obtinute de persoanele care termina o facultate le depasesc cu aproape 67 la suta pe cele ale elevilor care renunta la scoala dupa invatamantul secundar superior", rezulta din studiul facut cu experti straini.

Expertii au constatat ca daca numarul absolventilor de facultate ar creste de la 13,6 la suta la 19 la suta in 2025, acest lucru s-ar reflecta si in PIB, care ar fi mai mare cu aproximativ 3,6 la suta. Mai mult, chiar si o usoara crestere a numarului absolventilor de invatamant secundar (de doar 1,7 la suta pana in 2025) ar genera o crestere de 0,52 la suta a PIB.

"Daca s-ar mari treptat cheltuielile cu educatia pana la sase la suta din PIB, cresterea economica ar putea atinge un nivel de 2,7-2,95 la suta in perioada 2015-2025, in loc de doi la suta, potrivit cifrelor oficiale. Economia Romaniei poate primi un imbold si prin imbunatatirea rezultatelor la testul PISA (impactul calitatii educatiei asupra cresterii economice). Experienta statelor cu economii si rate de participare la educatie similare cu cele ale Romaniei (cum sunt Letonia si Ungaria), dar care investesc mai mult in invatamant, demonstreaza ca Romania ar putea creste media nivelului scolarizarii cu un an pana in 2025", au mai aratat initiatorii studiului.

In cazul in care va continua sa mentina nivelul actual de finantare al educatiei, in Romania nu se va inregistra nicio crestere semnificativa a mediei anilor de scoala, sustin aceleasi surse.

"Se estimeaza ca nerealizarea investitiei ar duce la scaderea PIB-ului cu 12-17 miliarde de euro in 2025, echivalentul a sapte-noua la suta din PIB-ul anului 2015. Mai simplu spus, trebuie sa transformam cercul vicios al investitiilor insuficiente in educatie intr-un cerc virtuos: marirea cheltuielilor aferente educatiei ar incuraja cresterea economica si ar genera mai multi bani pentru bugetul de stat", se arata in studiul citat.

Investitii suplimentare in educatie

Al doilea scenariu luat in calcul prevede investitii suplimentare in educatie. Expertii au constatat ca, in cazul in care cheltuielile cu educatia cresc treptat spre la 6 la suta din PIB pana in 2025, media anilor de scoala se mareste cu un an.

Pe de alta parte, specialistii atrag atentia ca nu este suficient sa se cheltuie mai multi bani, fiind nevoie de "investitii inteligente" si de o analizare atenta a modului de alocare a fondurilor suplimentare diferitelor niveluri de invatamant, pentru a obtine rezultate similare celor din Letonia si Ungaria, de pilda.

"Investitiile in invatamantul primar si secundar ar trebui sa vizeze reducerea disparitatilor in ceea ce priveste frecventa si rezultatele scolare, lucru ce poate duce la crestere economica. Investitiile in invatamantul secundar superior, pe langa randamentul lor economic, ar contribui la imbunatatirea invatamantului tehnic si profesional, mai ales in sectorul industrial unde se va inregistra cel mai mare impact si/sau unde exista o contributie financiara si din partea sectorului privat", spun specialistii.

Potrivit acestora, dezvoltarea capitalului uman poate aduce, de asemenea, numeroase beneficii, precum ameliorarea sanatatii, scaderea criminalitatii si a dependentei de prestatii sociale si ar avea ca efect si o mai mare productivitate, cea a Romaniei fiind una dintre cele mai mici din UE.

De asemenea, cresterea cheltuielilor cu educatia este esentiala si in ceea ce priveste atingerea tintelor UE 2020, pentru ca, in acest fel, Romania ar putea avea in 2025 un cadru economic comparabil cu actuala medie din Europa de Est, reflectata cel mai bine de Letonia.

"Credem cu ardoare ca este necesara cresterea progresiva a investitiei in educatie pana la 6 la suta din PIB, cum este stabilit in Legea Educatiei din 2011. Insa suntem constienti de faptul ca, facand referire la drepturile copilului, nu vom convinge pe nimeni. (...)

Potrivit studiilor internationale, un an de scoala in plus duce la cresterea veniturilor cu 8-9 la suta si la scaderea cu 8 la suta a riscului de aparitie a unor probleme de sanatate. In general, cu cat ai mai multe studii, cu atat este mai mare venitul pe care il obtii. Asadar, un nivel de educatie mai ridicat prezinta beneficii la nivel individual. (...) Recomandarea noastra este ca Romania sa acorde prioritate maxima educatiei timpurii si celei primare. Acest lucru ar contribui semnificativ la reducerea disparitatilor", a aratat reprezentantul UNICEF in Romania, Sandie Blanchet.

Prezent, si el, la evenimentul de lansare a studiului, ministrul Educatiei, Remus Pricopie, a precizat ca este convins ca bugetul pe 2015 va fi pozitiv si spera ca intr-o zi sa ajunga la 6 la suta din PIB, dar a mentionat ca important este ca in sistem sa existe stabilitate.

Potrivit ministrului Educatiei, bugetul din 2015 are "radacini" in bugetul din acest an, el precizand ca trebuie sa se decida daca vor fi date inapoi sumele stabilite prin hotarari judecatoresti, ceea ce ar insemna 1,3 miliarde de lei in plus, daca se stabileste acordarea acestor sume in 2015.

Pricopie a subliniat ca acordarea a 6% din PIB in 2015 pentru educatie este o solicitare "nerealista".

Sursa: MEDIAFAX

Articol citit de 1482 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
5 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Calculul UNICEF este bun in tarile echilibrate econonomic, nu aici!

1.Calculul si evaluarea Unicef sint valabile numai pentru tarile dezvoltate, echilibrate economic si industrial, nu in Romania.In tarile subdezvoltate,cu cit sistemul de invatamint si educatie este mai performant, cu atit "livreaza" mai multi lucratori si intelectuali, in tarile dezvoltate.
2.In acelasi timp, masurile care asigura o crestere economica majora, nu sint unice, incit sa fie "cuiul lui Pepelea" al unei cresteri economice.
Dezvoltarea economica este rezultatul unui ansamblu de masuri politice, economice, administrative, cultural-educative, organizatorice, care au ca rezultat cresterea competitivitatii-functionalitatii economice nationale, cit si o inalta "productie" de antreprenori de forta, capabili sa beneficieze de conditiile create, alaturi de investitorii industriali straini.
3.Alocarea masiva de resurse financiare pentru invatamint, alocarea de bani pentru ferme la tara pentru tineri, 100 de mii de Euro pentru IMM-uri,700 de lei lunar pentru a crea noi locuri de munca, turismul sau agricultura ca motoare de dezvoltare economica si alte multe actiuni "politice" de acest gen,constituie doar zestrea "nationala" de "surogate economice", propuse de diversi specialisti, in ultimii 25 de ani.
Rezultatul acestor non-proiecte de dezvoltare economica, este vizibil astazi, iar seria lor continua la infinit, fiindca "specialistii" produc mereu alte si alte surogate economice.
4.Pentru o crestere economica reala, este necesar un proiect de reconstructie economica si industriala, in care sa fie avuti in vedere si "organizati" in directia dezvoltarii economice, toti factorii nationali si bugetari, care azi stau neutilizati, fie pleaca din tara si devin pierduti pentru Romania.Aici insa, este o alta discutie, diferita si pentru care spatiul de (simplu) comentator este inadecvat.

 

 

"we don't need no education

we don't need no thought control"...(asta faceau comunistii)
atzi aplicat la litera hit-ul lui pink Floyd in libertatea nou gasita dar acum este greu de schimbat cursul fara disciplina si fara bani multzi. viitorul romaniei abia isi trage sufletul.rezultatele incep sa se vada in job-urile romanilor in Europa; cu cateva exceptzii majoritatea job-uri de africani.

 

 

Cariera tehnica Top-ue-vest

Invatati programare
...in timp util
... ...java, grafica 3d, retea, dispMobile
... ... ...la gimnaziu

O solutie
...http://oportun.3x.ro

cariera vest
...somn usor vise placute
...

 

 

Educație ... (continuare-final)

Deci, putem spune impreună cu Socrate, cel care poate fi considerat "marele pedagog al Grecilor", că educația implică stăpinirea de sine și invățarea prin puterile de ințelegere proprii/intrinsece.

Continuind pe "Firul Arianei Antice", constatăm că, mai recent, rezoluția Consiliului European de la Lisabona (martie 2000) cit și obiectivele Declarației de la Bolognia (1999) au permis punerea in aplicare a unei politici active de orientare in cadrul strategiilor nationale de invătare. Potrivit anumitor finalităti sau anumitor obiective potrivit cărora sistemul de educație implică transformări in cunoastere, valori si actiuni, Educația Europeană poate consolida domeniile prioritare de dobandire a unor competente utile privind gestionarea carierei, a accesului la serviciile de orientare de calitate (persoanelor ce apartin grupurilor defavorizate) cit și coordonarea si cooperarea intre toate părtile interesate aflate la toate nivelurile posibile și la toate formele de invătare: formale, informale sau non-formale.

In final, alături de mulțumirea adusă dascălului său, Aristotel, de către Alexandru Macedon, zis cel Mare, spunind că "Ii sunt dator tatălui meu pentru că trăiesc, dar PROFESORULUI meu ii sunt și mai dator pentru că trăiesc bine," i-mi permit să spun și eu că sint dator părinților mei pentru că trăiesc iar profesorilor mei pentru că trăiesc foarte bine. Iată secretul autocunoșterii și al educației, indescifrabil la prima vedere, dar atit de real și indispensabil pe tot parcursul viții.

Fruntea sus Romani și s-auzim numai de bine !
Ariana din Carpati

 

 

Educație sau "Ființa omenească, măsura tuturor lucrurilor"...

Pornind de la ideea că "ființa omenească este măsura tuturor lucrurilor" (Protagoras) și pină la "cogito ergo sum"- "cuget, deci exist" (Descartes), educația europeană, in general, s-a forjat prin prisma științei autocunoașterii (propriul creuzet intelectual) prin dorința cunoașterii lumii și intregului univers. Panoplia configurării antice a viziunii europene despre lume și viață s-a intregit fie prin educația spartană sau ateniană - a cărei ideal educational era imbinarea armonioasă intre bine si frumos in sufletul omului, perfectionarea fizică, intelectuală si artistică a acestuia - fie prin educația invingătorului de la Rubicon "veni, vedi, vici": "am venit, am văzut, am invins" fondind, astfel, izvorul ințelepciunii europeene, acea concepție aristotelică, ce consideră că "Omul educat diferă de omul needucat asa cum un viu diferă de un mort."

Prin urmare, cu așa o temelie solidă - viziunea posibilităților ființei omenești in arta ințelegerii pe sine și a tot ceea ce ne inconjoară - constatăm că Universitatea devine factorul cheie in reconstrucția civilzației europene contemporane: cunoașterea in sine și de sine fiind astăzi tezaurul cel mai de preț al invățămintului superior. Dacă considerăm că rațiunea trebuie să conducă lumea și că puterea gindirii se manifestă prin miliardele de fapte omenești, potrivit "backgroundului ancestral", actul educativ nu are nicio limită intr-o viață de om: "pentru fiecare om viata sa este o scoală de la leagăn pană la mormant" (vezi Jan Amos Comenius 1592-1670 "tota vita schola est").

Fruntea sus Romani și s-auzim numai de bine !

Ariana din Carpati

 

 

Platforma pentru solutionarea online a litigiilor