Frica si pedeapsa

Educatia cu bata este una dintre bolile de care nu ne-am vindecat. Iar sfichiuirea biciului planeaza nestingherit deasupra catalogului.

Printre cele mai nefaste efecte ale violentei impotriva copiilor sunt instapanirea fricii, a frustrarilor, a umilintei, a insingurarii ori a pierdererii increderii in sine, chiar daca vorbim despre copii "normali", bine dotati intelectual si afectiv.

Pedepsele fizice, dar si verbale, aplicate acasa sau la scoala, ii fac sa devina violenti sau sa se alature unor grupuri de elevi, de regula de bani gata sau, dimpotriva, proveniti din familii defavorizate, care isi exercita suprematia prin violenta fizica sau verbala in clasele in care invata.

Elevii "slabi", care isi vad de treaba lor, sunt loviti, injurati, porecliti de colegii lor din aceste grupuri.

Studiile arata ca peste 30% dintre parinti recunosc ca isi agreseaza fizic copiii, iar peste 60% dintre copii spun ca uneori sunt batuti acasa. Violenta impotriva copiilor din familiile din mediul rural si din cele de etnia rroma este cu mult mai mare decat in mediul urban.

Nu numai diferenta in ceea ce priveste educatia contribuie la aceasta realitate, ci si mostenirea ancestrala a obiceiului instapanit in mediul rural cum ca "bataia e rupta din Rai". In celalalt sens, aplicarea bataii e insotita de incitarea la violenta a copiilor: "Vreau sa scot om din tine, nu un papa-lapte".

Nu vorbim aici numai de barbatii abrutizati de alcool, de cei care se considera nu capii, ci stapanii familiei, ci si de faptul ca ei insisi au fost crescuti prin agresiune fizica de parintii lor. Unii dintre ei nu au devenit neaparat violenti fata de copii de-a lungul vietii, ci au mostenit violenta, asa cum au mostenit pamantul, casele, vitele si toate cele. In plus, si multe dintre femei le calca pe urme.

Statisticile arata ca in Romania sunt peste 300.000 de copii care se culca flamanzi in fiecare seara, cei mai multi din mediul rural si din randul populatiei rrome. Parintii ii forteaza sa munceasca in familie sau ii trimit ca zilieri sa munceasca pentru familiile instarite. Din primele clase de scoala, ei isi fac temele pazind oile sau vacile pe camp.

Desi legislatia europeana este clara in aceasta privinta, directiile judetene de asistenta sociala ascund adevarul, raportand foarte putine cazuri de exploatare a copiilor prin munca.

Se considera ca munca e o traditie, iar copiii trebuie obisnuiti de mici sa lucreze umar la umar cu parintii. Mai mult, sunt cazuri in care copiii sunt obligati sa intretina familia, acolo unde tatal este alcoolic iar mama in incapacitate de a munci. Este, si aceasta situatie, o forma de violenta a parintilor impotriva copiilor.

Atunci cand sute de copii ajung sub protectia statului, iar alte sute ajung copiii strazii, statul are o problema. Atunci cand mii de copii abandoneaza scoala, la fel, in mod special din randul familiilor sub pragul saraciei sau al populatiei rrome, statul are din nou o problema.

Un efect al pierderii cultului prieteniei la copii este violenta pe care o resimt in familie, dar si la scoala. Prieteniei i-au luat locul jocurile de pe retelele de socializare care cultiva programatic violenta. De aici s-a ajuns la situatia in care elevii nu mai au capacitatea de a povesti, vocabularul lor fiind unul extrem de sarac, ce se reduce de fapt la limbajul sablon al jocurilor de pe Internet.

Cum s-a ajuns aici?

Pentru a compensa absenta din educatia copiilor, parintii le cumpara ultimul model de telefon sau de calculator, la preturi exorbitante.

In acelasi spirit al saraciei limbajului, programa scolara impune citirea unor carti care nu cultiva sentimentele obligatorii ale unui copil in formare: nici cultul prieteniei, cum spuneam mai sus, nici respectul pentru familie, nici valorile fundamentale precum altruismul, adevarul, dreptatea, cinstea, nediscriminarea de orice fel.

Copilul care devine violent, uneori in forme ingrijoratoare, este pedepsit de parinti fara ca acestia sa se intrebe daca nu cumva problema este la ei. Certurile in familie, limbajul neortodox, lipsa discutiilor cu copilul la nivelul lui de intelegere fac atmosfera din casa ostila, nesanatoasa.

Insingurarea, lipsa de incredere in sine si in oameni in general, tendinta de a evada din spatiul familial sint consecinte dramatice care il vor urmari pe copil toata viata. Randamentul la scoala va fi mult sub capacitatile lui, alegerea unei profesii se va prelungi in cel mai bun caz pana in ultimii ani de liceu, nevoia de modele va ramane incuibarita in fiinta lui, dar fara a si-o exprima, cu atat mai mult cu cat profesorii nu ii ofera o plaja generoasa a modelelor din toate domeniile.

O buna parte a profesorilor sunt actorii violentei impotriva elevilor. Peste 8% din cadrele didactice aplica de la pedepse fizice pana la insulte, injuraturi, formule ironice si chiar porecle. Dintre miile de cazuri sesizate, o foarte mica parte a profesorilor sunt sanctionati disciplinar.

Pe de alta parte, parintii evita de multe ori sa reclame la conducerea scolii ca un profesor le-a agresat copilul, temandu-se ca acesta ar putea sa-i dea note proaste sau sa-l lase corigent.

Ce se petrece in sufletul copilului in astfel de situatii? De ce parintii nu il ocrotesc? Va invata el atunci intelesul cuvantului lasitate? Sunt intrebari dureroase care vor sacrifica o buna parte a inocentei si increderii in familie.

Educatia cu bata este una dintre bolile de care nu ne-am vindecat. Iar sfichiuirea biciului planeaza nestingherit deasupra catalogului.

George Arun

Surpriza celui mai recent sondaj de opinie: Nicușor Dan pierde prima poziție în lupta pentru Primăria Capitalei

Candidatul PPUSL la Primăria Capitalei Cristian Popescu - Piedone este cotat cu 38% din voturi, Nicuşor Dan -cu 27%, iar candidatul PSD-PNL Cătălin Cîrstoiu, cu 23%, relevă datele unui Sondaj...

Mai mulți miniștri, în frunte cu Marcel Ciolacu, ajung în Qatar, pentru "investiții de 15 miliarde de euro"

Premierul Marcel Ciolacu şi şase miniştri se află, începând de marţi, în vizită de lucru în Qatar, dezvoltarea în România a unor proiecte de investiţii în valoare de 15 miliarde de...