Legea impune 6% din PIB pentru Educatie, dar "e nevoie de sange in instalatia politica". Ce s-ar putea face cu banii

De 8 ani, legea spune ca guvernul trebuie sa aloce 6% din PIB pentru Educatie, insa toate guvernele de pana acum s-au folosit de artificiul prorogarii si au dat mai putin de jumatate din bani. Contextul politic actual ar fi fost favorabil unei infuzii masive de capital in Educatie, dar pentru asta ar fi nevoie de "sange in instalatia politica", spune Marian Stas.

In Legea bugetului pe care Guvernul Orban si-a angajat raspunderea in Parlament, suma alocata educatiei si cercetarii pentru anul 2020 este de circa 2,7% din PIB, in ciuda faptului ca Legea educatiei nationale prevede inca din 2011 acordarea a 6%, iar unul dintre proiectele importante asumate de presedintele Iohannis este "Romania educata".

In ciuda calculelor facute si nemultumirilor exprimate de diverse voci din sistem, Ministrul Finantelor a afirmat ca 'e fals ca bugetul Educatiei a fost taiat', el fiind crescut cu un miliard de lei. Chiar si asa, insa, este evident ca nici Guvernul PNL condus de Ludovic Orban NU acorda 6% din PIB Educatiei, in ciuda problemelor grave cu care se confrunta sistemul.

"In momentul in care, incepand cu 2011, cu Legea 1 (lege organica!), se spune clar: '6% pentru Educatie!' si tu faci altceva, si prorogi, si prorogi termenul de aplicare, iar intre timp dai mai putin de jumatate din bani, asta nu inseamna decat fie incompetenta, fie impostura", a declarat intr-un interviu acordat Ziare.com Marian Stas, profesor de matematici aplicate in politici publice la Harvard Kennedy School din SUA, trainer in procese de transformare organizationala si presedinte al Asociatiei Clubul Liderii Mileniului Trei.

Citeste interviul integral: Educatia este in momentul de fata amenintare la adresa securitatii nationale. Presedintele Iohannis sa puna tema pe masa CSAT!

Ce s-ar putea face cu banii

Intrebat ce s-ar putea face cu cei 6% din PIB daca ar fi acordati de guvern, Marian Stas ne-a raspuns ca "fie putem sa ii aruncam aiurea", asa cum s-a intamplat cu o buna parte din fondurile europene sau cu alte investitii facute de guvern, fie ii cheltuim cu cap.

"O sa va dau doar cateva componente. Prima tine de crearea unui statut onest al profesorului in societate, la fel cum s-a intamplat cu medicii. Sincer, eu ma asteptam sa porneasca cu profesorii, dar pentru ca Sanatatea doare mai tare si mai repede, au pornit cu medicii", ne-a spus Marian Stas, referindu-se la cresterile salariale din Sanatate si facand trimitere la un articol publicat in urma cu cativa ani sub titlul "1000 EUR brut, in loc de 1000 RON net. Bine asa?".

Marian Stas pledeaza pentru "un statut civilizat al profesorului" si subliniaza ca societatea este cea care "trebuie sa faca primul pas, dupa care trebuie sa controleze procesul, in baza meritocratiei".

"Asta inseamna si rezecarea componentei de inamovibilitate, adica doar contracte de 5-7 ani, care te tin sub o presiune pozitiva, ca sa dai rezultate. Pe mine, Harvard nu m-a angajat cu un contract pe 20 de ani, ci cu 20 de contracte a cate un an fiecare. Sa vezi ce inspirat si ce creativ esti cand ai asa un contract si singurul criteriu e feedbackul studentilor din vara precedenta...

Asadar, cele doua mecanisme de tip meritocratic sunt: un pachet financiar cuplat cu extirparea inamovibilitatii pe viata", subliniaza prof. Stas.

A doua componenta esentiala tine de "transformare curriculara", adauga acesta.

"Adica scoaterea interactiunii dintre profesori-elevi din comunism, iar asta inseamna transformari radicale. Un model curricular diferit, o colectie de programe scolare diferite, o colectie de manuale scolare si de elemente de suport diferite. Si uite unde pot sa duc bani multi si buni - ca sa predau o altfel de matematica, de fizica, de stiinta...", spune Marian Stas.

Bineinteles ca o alta zona in care e nevoie urgenta de bani tine de asigurarea unor conditii civilizate de invatat.

"Povestea cu toaletele in curte. Aceasta chestiune trebuie inchisa urgent! Nu se poate asa ceva. E o porcarie. Ma refer la tot ceea ce se inseamna infrastructura, logistica etc.", spune acesta.

Vezi si Fotografia zilei: Cu caruta, la scoala, intr-o dimineata cu 3 grade Celsius in termometre

"Si inca un calup puternic de resurse as pune eu pentru formarea pe filiera didactica: liceele pedagogice, colegiile, universitati cu licente pentru profesia asta. La ora actuala nicio universitate nu are asa ceva. Profesia ca atare, ca sa spun cinic, nu exista, sunt acele credite care se lipesc automat... Eu vorbesc despre statutul de profesor: geograf este una si profesor de geografie este cu totul altceva", a exemplificat Marian Stas.

Un proces intravenos pentru echilibrarea sistemului

In aceste conditii, prof. Stas propune o infuzie rapida de bani in Educatie, dupa care, peste cativa ani, bugetul ar putea fi diminuat.

"Atentie! Au fost tari care au dat 10-16% pentru Educatie. Putem sa cream un proces 'intravenos', de investitie puternica timp de 5-7 ani, dupa care usor-usor putem sa reglam. Pot sa dau acum 8%, nu 6% cat spune legea, ca sa rezolv repede ce am de facut si sa fac investitiile ca atare, dupa care sa aduc la un regim echilibrat, pentru ca s-ar putea ca in 8-10 ani nevoile sa fie altele si procesul sa se fi stabilizat", a argumentat acesta.

Chiar daca planul pare unul foarte bun, el este unul pe termen lung, cu rezultate peste cativa ani, iar 2020 este un an dublu electoral, cu alegeri locale si parlamentare de maxima importanta. Prin urmare, alocarea celor 6% din PIB pentru Educatie ar necesita multa vointa politica, la cel mai inalt nivel, si un urias efort de negociere cu partidele si de comunicare cu cetatenii.

"Da, e nevoie de sange in instalatia politica. Pentru ca subliniez: 'Garbage in, garbage out' (expresie folosita in special in informatica: 'Gunoi intra, gunoi iese', n.red.)", afirma Marian Stas, increzator ca daca guvernul Orban ar avea curaj si ar lua o serie de masuri, printre care si suplimentarea bugetului Educatiei "lumea va incepe sa zica: Ia stai, e clar ca astia sunt seriosi si chiar vor sa faca treaba".

Si totusi, in Parlament, majoritatea nu este deloc favorabila actualului guvern, asa ca de ce sa insisti sau sa incerci macar, daca Parlamentul ar putea fi o piedica de netrecut?

Marian Stas nu crede asta, dimpotriva.

"Pai, daca Ludovic Orban a fost in stare sa mobilizeze un Parlament pentru a trece motiunea de cenzura si apoi sa voteze un guvern, ce cusur o avea sa nu isi puna in functiune toate mecanismele politice, cu presedintele in frunte, pe toata verticala, ca sa creeze un astfel de proiect? Nu se poate sa nu existe un consens si un dialog, pentru ca eu sunt convins ca in toate partidele politice trebuie sa existe oameni cu mintea la cap care sa accepte ideea", este de parere Marian Stas.

• Educatia - Food for thought la sfarsit si inceput de an
• Educatia in Romania nu mai este o prioritate inca din 1977 si nu va fi nici in urmatorii 20 de ani
• O tara mica a ajuns noul centru de putere in materie de educatie din Europa. Libertatea e cheia succesului

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...

Ungaria dă asigurări că susține aderarea deplină a României la Schengen. Măsurile decise în urma vizitei lui Cătălin Predoiu la Budapesta VIDEO

Ungaria va continua să susţină accederea României în spaţiul Schengen cu frontierele terestre în acest an, a transmis ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, în urma unei...