Parinti, nu va imbatati cu apa rece! Pacaleala examenului de capacitate si mizeria de sub pres Interviu

Luni, 07 August 2017, ora 06:30
62328 citiri
Parinti, nu va imbatati cu apa rece! Pacaleala examenului de capacitate si mizeria de sub pres Interviu

Romania se va face bine in clipa in care va fi condusa de sefi de promotie adevarati, nu de repetenti si sfertodocti patetici, ca acum. Rezultatele examenelor nationale sufera de doua mari mistificari care ne pun in situatia de a ne fura singuri caciula si ii intoxica pe parinti si pe copii, avertizeaza Marian Stas, profesor de matematici aplicate in politici publice in programul de vara de la Harvard Kennedy School din SUA si presedinte al Asociatiei Clubul Liderii Mileniului Trei.

"Mizeria ascunsa sub pres este ca din gimanziu copiii ies slab si foarte slab pregatiti la romana si matematica, pe bune. Si atunci fardam realitatea dand subiecte trivial de simple si bucurandu-ne ipocrit de falsele note mari", spune Marian Stas.

Profesorul Marian Stas il critica sever si pe presedintele Iohannis: "deocamdata presedintele tace, asurzitor. La 60% din durata mandatului, livrabilele palpabile, transformationale din teren pe care sa-si puna apasat semnatura sunt, cum spuneam, cvasi-nule".

Rezultatele evaluarii nationale de anul acesta par foarte bune. Creste nivelul invatamantului?

Sunt doua mistificari majore, concurente - demografia si continutul propriu-zis al evaluarii nationale. Prima mistificare e a procentelor: raportarea rezultatelor finale la numarul elevilor inscrisi, pierzand pe drum diferenta foarte mare pana la numarul elevilor scolarizati timp de opt ani, obligatoriu, cu finantarea statului roman.

Statistica raportata ipocrit este aceasta: 140.712 candidati prezenti, dintr-un total de 144.929 inscrisi. Unde este diferenta de 30.000 de elevi, de la cei 175.000 scolarizati, la cei 145.000 inscrisi?

Sub aspectul continutului, cel putin la matematica, sunt foarte multe exercitii si probleme foarte simple si foarte putine de dificultate aproape medie, nicidecum ridicata. Din 100 de puncte, cel putin 85-90 sunt foarte usor de obtinut: calculati 20 - 20:2...; sase caiete costa 30 de lei; trei caiete costa...; desenati un cub - si gata, 15 puncte in 10 secunde!Asta nu e examen serios de matematica de gimnaziu.

Pe cale de consecinta, inflatia notelor mari forteaza departajarea reala a mii/zeci de mii de elevi in 5-10 puncte din totalul de 100. De aici, mediile minime aberant de mari in liceele bune si foarte bune. Media minima 9,90, pe o scala de la 1 la 10?! Sa fim seriosi: ceva nu e in regula cu nivelul real de relevanta al acestei evaluari nationale.

Adica, pe romaneste, ne furam caciula, acceptand forma fara fond pe numele sau "evaluare" nationala.

Care este efectul?

Cel putin la matematica, transmite celor direct implicati, parinti si elevi, doua mesaje deopotriva de toxice: ca matematica pe care copiii o stiu la absolvirea clasei a VIII-a este consistenta si solida, fiind ea validata cu note mari printr-o evaluare, nu-i asa, nationala, deci incontestabila la nivel de sistem.

Nu va imbatati cu apa rece! Profesorii integri din liceele unde vor merge copiii stiu ca evaluarea din acest an a fost cum a fost, si sa nu va mire daca notele din clasa a IX-a vor fi din cu totul alt registru decat cel pe care tocmai l-ati sarbatorit!

Pentru a ilustra dimensiunea dezamagirii parintilor preocupati in mod real de pregatirea copiilor lor si de reflectarea in rezultate corecte a acestei pregatiri, citez comentariul unui distins prieten din Braila, presedinte al Comitetului de parinti al unui prestigios colegiu din oras: "Marian, am sentimentul ca am dat banii degeaba pentru pregatirea suplimentara a fiicei mele - n-avea rost deloc acest efort, la cat de penibile au fost subiectele!"

Ca vorbim de stiinte: PISA-2015 a transmis explicit semnalul scaderii ponderii matematicii si cresterii ponderii testarii capacitatii copiilor de a intelege si aplica stiintele naturii - mai pe romaneste: a experimenta; a masura; a culege date; a interpreta date; a explica fenomenologic si cate si mai cate! Cum sa fim bine la PISA daca scoala pe care o facem este dintr-un univers paralel cu PISA?

Cum ar trebui gandit un asemenea examen?

De fapt, mizeria ascunsa sub pres este ca din gimnaziu copiii ies slab si foarte slab pregatiti la romana si matematica. Si atunci fardam realitatea dand subiecte trivial de simple si bucurandu-ne ipocrit de falsele note mari.

Intrebati profesorii adevarati din licee si vedeti ce spun despre bagajul de cunostinte al gimnazistilor. Situatia e similara la trecerea din liceu in facultati si, la fel, la trecerea din facultati in viata profesionala reala.

Atat timp cat ne facem ca facem, iar scoala e croita sindicalist - sa aiba profesorii norme, deci loc de munca asigurat - nu vom ajunge prea departe. Ca sa raspund cu o solutie, am in vedere doua proiecte majore interconectate.

Pe de-o parte, un examen serios de admitere in liceu - dar serios, nu masluit, cu subiecte de o dificultate care sa permita departajarea onesta a celor care pot urma liceul teoretic, pe de alta parte, o retea de scoli profesionale serioase, care sa ofere tinerilor oportunitatea de a pune in valoare vechea intelepciune romaneasca meseria e bratara de aur.

Acest fapt va fi posibil cand vom inceta sa giram politic, iresponsabil si cinic, statul asistential, care, prin definitie, atrofiaza instinctul castigului bazat pe munca adevarata.

Si la bacalaureat rezultatele sunt bune. Avem aceleasi mistificari?

In opinia mea, subiectele de matematica la examenul de bacalaureat sunt semnificativ mai echilibrat alcatuite decat cele de la evaluarea nationala. Dificultatea lor nici n-a crescut, nici n-a scazut semnificativ. Un elev serios, care invata constant, poate lua nota 6 fara probleme - chiar fara meditatii. Notele 8, 9, 10 sunt mai greu de obtinut, dar deloc imposibil.

Problema e in aceeasi statistica otravita, similara celei de la evaluarea nationala. 91.000 de promovati din 175.000 absolventi nu mai da 74%, ci... 52%! Unde "dispar" cei peste 30.000 de absolventi de liceu care nu se inscriu la examenul de bacalaureat?

Cum apreciati rezultatele examenului de titularizare de anul acesta?

Din aprox. 20.000 de candidati inscrisi la concurs, 47% au obtinut note intre 7 si 10, 33% intre 5 si 7, si 20% note sub 5. Adica peste jumatate dintre profesori au probat o pregatire mediocra si sub-mediocra. Nici cu 7-8 nu m-as impaca eu prea usor.

Concluziile confirmate si reconfirmate an de an: sunt putini profesionisti autentici dispusi sa se consacre profesiei didactice si este inadmisibil de multa mediocritate profesionala tolerata pe verticala sistemului educational, de la minister, trecand prin inspectorate, pana in cancelarii. Din nou, ca sa ne furam caciula.

Ce-i de facut?

Solutia pe care am propus-o are in vedere doua componente strategice: a) initierea urgenta, de catre universitati, a programelor de licenta pentru profesia didactica; b) legiferarea unui model de cariera didactica meritocratic, bazat pe optiuni orizontale echivalente activitatii didactice la catedra, luate in calcul la vechime si pensie.

Si mai e ceva - poate, mai inconfortabil decat competenta profesionala precara. Am in vedere zestrea etica din comportamentul celor care practica profesia didactica, factor critic in ecuatia integritate = competenta x caracter.

Decalogul meu arata asa:

1. La scoala facem EDUCATIE, mai presus de orice. De-aia-i scoala scoala, sa EDUCAM copiii cu care lucram clipa de clipa si sa ne EDUCAM pe noi insine, deopotriva.

2. Nu facem meditatii pe bani cu copii de la clasele la care predam.

3. Nu facem meditatii pe bani cu copii de la clasele la care predam (da, 3 e la fel cu 2)

4. Nu evaluam cu dublu standard.

5. Nu incheiem medii de 5 trase de par.

6. Nu facem pe desteptul/desteapta gratuit, ca sa ne defulam in public propriile frustrari si complexe.

7. Nu-i invatam pe copii cum sa memoreze orice, ca orbetii. Ii invatam, in schimb, sa gandeasca logic si sa analizeze critic ceea ce noi predam.

8. Nu intram in clasa la 15 minute dupa ce s-a sunat si nu iesim cu 10 minute inainte de pauza.

9. Nu vorbim la telefon, nu dam sms-uri, whatsapp-uri, facebook-uri si alte asemenea, in draci, in ora, cand avem a preda, a asculta si a da note.

10. NU FACEM MEDITATII PE BANI CU COPII DE LA CLASELE LA CARE PREDAM. Cu nici un chip! E rusine fara margini! Si, da, 10 e la fel cu 3 si cu 2!...

Posibil ca o multime de cauze ale tradarii decalogului meu sa fie externe: sistemul, cancerul politic din scoli, alea-alea. Nu cu acestea am eu treaba, ci cu exercitiul dur de integritate fata de noi insine, adica acolo unde ne facem de rusine pe mana noastra si unde nu mai putem da vina pe nimeni.

Scheletele noastre din sifonierele noastre. Calcaiul lui Ahile-propriul nostru calcai. Lipsa noastra de caracter si de competenta, nu ale celui/celei de langa mine. Propriile noastre vulnerabilitati. Paiele din ochii nostri, nu barnele din orbitele celor de langa noi.

Anul trecut ati participat la incercarea de elaborare a unor noi planuri cadru, demers care ar fi trebuit sa reprezinte un element important de reforma a Educatiei. Ce s-a ales de aceasta noua tentativa de reformare a Educatiei?

Act ratat. Asta a fost. Celor care au girat farsa cu pricina le-am pus la dispozitie o solutie eleganta, simpla, cu care s-ar fi putut salva si ar fi dat in sistem un semnal puternic de curaj al asumarii transformarii curriculare.

Am spus asa: aprobati doua variante de plan-cadru, egal valabile, astfel: tabelul curent-patul lui Procust - pe de o parte; si un plan-cadru deschis, in care sa lasi din curriculum la decizia scolii pana la, de pilda, 30-40%. Poate ca 99% din scoli ar fi ales Patul lui Procust, dar sunt convins ca macar 5-10 scoli din toata tara ar fi avut resursele necesare sa-si proiecteze pana la 30-40% din curriculum.

Si atunci, da, am fi marcat inceputul descentralizarii curriculare reale.

Asa, 2016 a ramas clar inca un an ratat, fara glorie, lasandu-mi gustul de cenusa al lasitatii si fricii impardonabile ale celor care ar fi putut face istorie, dar care nu si-au putut depasi conditia mica, meschina.

Considerati ca presedintele, profesor de profesie, se implica suficient in incercarea de reformare a educatiei in Romania?

NU! Un NU vizibil de la ani-lumina. Ba patineaza, ba pedaleaza in gol de-a binelea. Randament si impact la nivel de societate: cvasi-nule.

Presedintele a initiat si lansat procesul Romania Educata, care, in 2016 si 2017, pana acum, mai degraba a mers in gol, fara consistenta convingatoare. Profesorul Marian Popescu, de la Universitatea din Bucuresti, a caracterizat astfel proiectul de suflet al presedintelui: "Proiectul prezidential Romania educata, intins pe doi ani, pare o crema de fata de zi pentru tenul uscat de modificarile nesfarsite ale legislatiei Educatiei. Ineficienta pentru fata devastata de cicatricile operate de scutierii anti-Educatie." Sec, fara echivoc.

Presedintele mi se pare mai degraba dezangajat de Educatie, facand ceea ce face mai degraba ca sa-si bifeze proiectul de suflet. Nu-mi transmite deloc ca ii pasa de scoala ca nimanui altcuiva din Romania.

Daca asta si atat intelege presedintele ca inseamna leadership prezidential in Educatie, atunci mai avem mult pana departe. Deocamdata presedintele tace asurzitor. La 60% din durata mandatului, livrabilele palpabile, transformationale din teren pe care sa-si puna apasat semnatura sunt, cum spuneam, cvasi-nule.

De unde ar trebui apucat ceea ce numeati anul trecut "marasmul din Educatie"?

De la asumarea onesta si urgenta a contractului cu noi insine, noi, societatea, noi, romanii, ca nu ne mai furam caciula si nu mai smecherim ridicol Educatia, ducand in derizoriu transformarea de sistem a scolii.

Si de la definirea VALORILOR pe care scoala are a le cultiva copiilor, de la 5 la 25 de ani. Si de la operationalizarea acestor valori printr-o arhitectura curriculara de secol XXI, nu comunista ca acum, printr-o arhitectura de resurse umane de secol XXI, nu comunista ca acum, printr-o arhitectura institutionala de secol XXI, nu comunista ca acum.

In tot acest proces, inima transformarii de sistem revine, in esenta, la transformarea curriculara autentica. Scoala de aia e facuta, sa ofere copiilor educatie si invatare corect construite curricular, puse in opera de profesori competenti si de caracter, toate puse in miscare sistemic de institutii oneste si moderne, nu depasite si corupte, ca acum.

Romania se va face bine in clipa in care va fi condusa de sefi de promotie adevarati, nu de repetenti si sfertodocti, ca acum. Romania needucata incepe cu scoala contrafacuta de ochii lumii. Si Romania pe bune incepe cu scoala pe bune. Tertium non datur.

Citeste si:
Cum s-au schimbat declarațiile oficialilor în funcție de cum a bătut valul 4 al pandemiei. De la ”am oprit pandemia”, la ”vorbim de o catastrofă”
Cum s-au schimbat declarațiile oficialilor în funcție de cum a bătut valul 4 al pandemiei. De la ”am oprit pandemia”, la ”vorbim de o catastrofă”
Valul patru al pandemiei de coronavirus a lovit puternic România, iar politicienii au fost surprinși și luați pe nepregătite. Au trecut în decurs de numai câteva luni de la afirmații precum...
Klaus Iohannis, minim istoric de încredere în rândul românilor. Doar Guvernul și Parlamentul stau mai rău SONDAJ
Klaus Iohannis, minim istoric de încredere în rândul românilor. Doar Guvernul și Parlamentul stau mai rău SONDAJ
Președintele Klaus Iohannis a ajuns la un minim istoric al încrederii în rândul românilor, arată un sondaj publicat luni, 25 octombrie, de către Laboratorul pentru Analiza Războiului...
Sursa: Ziare.com