Avem foarte multi copii cu performante mediocre. Suntem in "divizia C", unde eram si in 2006 Interviu

Rezultatele elevilor romani la testele internationale PISA de anul trecut au plasat tara noastra pe locul 49 din cele 73 de state participante, alaturi de Bulgaria si Cipru, Romania mentinandu-se astfel de 10 ani in "divizia C" a educatiei, spune fostul ministru Mircea Miclea.

Intr-un interviu acordat Ziare.com dupa publicarea rezultatelor la testele PISA 2015, prof.dr. Mircea Miclea vorbeste despre cauzele esentiale pentru care avem "cativa elevi exceptionali (dar mult mai putini decat altii) si foarte multi (in jur de 40%) cu performante extrem de slabe" si puncteaza masurile pe care ar trebui sa puna in practica un guvern resposabil in cel mult un an.

Care este importanta acestor teste PISA? Cum trebuie sa le interpretam? Ce indica rezultatele despre politicile educationale ale unui stat?

Testele PISA sunt niste teste internationale, aplicate elevilor de 15-16 ani, care masoara competentele lor la matematica, stiinte si intelegerea textelor. Ele permit comparatii intre tarile participante la testare. De pilda, in 2015, Romania s-a plasat pe pozitia 49 din 73 de state participante si pe ultimele locuri din UE, alaturi de Bulgaria si Cipru.

Cand ai de-a face cu o colectie mare de date trebuie sa stii sa desprinzi esentialul de neesential. De pilda, faptul ca din 2006 pana in 2015 am ramas in ultima treime este un aspect esential. Faptul ca rezultatele noastre au crescut usor in 2012 fata de 2009 si apoi iar au scazut usor in 2015 e neesential.

Ca sa intelegem mai bine, faptul ca o echipa e in divizia C la fotbal e mult mai important decat faptul ea a terminat pe locul 13 acum 2 ani, pe 11 anul trecut si pe 12 anul acesta. Esenta este ca ea nu este nici de divizia B, nici de A, nici de Liga Campionilor. Am vazut o multime de interpretari amatoristice, zilele acestea!

Pe de alta parte, datele de la PISA nu trebuie fetisizate. In general vorbind, datele dintr-o anumita sursa trebuie coroborate cu datele din alte surse, ca sa vedem cat de valide sunt. De pilda, datele de la PISA trebuie coroborate cu rezultatele de la evaluarile nationale si de la BAC. Prin aceste triangulari repetate validam datele.

O astfel de triangulare arata ca suntem constant in ultima treime dintre statele OECD. Nu coboram, nici nu urcam.

In plus, vedem ca performantele elevilor nostri se distribuie asimetric. Adica, avem cativa elevi exceptionali (dar mult mai putini decat altii) si foarte multi (in jur de 40%) cu performante extrem de slabe. Ajungem la aceasta concluzie daca coroboram datele de la PISA, BAC, evaluari nationale si analfabetismul functional. Validarea datelor prin coroborari repetate e critica pentru a extrage concluzii valide.

Analizate critic, datele pot fundamenta politici educationale viabile. Ele fundamenteaza, in acest caz, doua mari categorii de programe de interventie pentru urmatorii ani: programe remediale si programe de accelerare.

Programele remediale trebuie sa ii vizeze pe cei 40% dintre elevii nostri, cei cu performante slabe. Daca nu remediem situatia cu acest grup tinta, nu facem niciun pas inainte.

Programele de accelerare au ca scop cresterea numarului de elevi cu performante foarte bune; identificam dintre cei cu performante medii pe cei care au potential si investim prioritar in ei.

Pentru fiecare dintre cele doua categorii de programe pot fi stabilite masuri precise. Apoi, ele trebuie executate, puse in practica. Nu intelegerea datelor, ci exploatarea lor practica e marea noastra problema.

Cum comentati concluziile Ministerului Educatiei, tinand cont si de datele din pagina de profil a Romaniei?

Ministerul a facut o analiza extrem de superficiala a datelor, o analiza de amatori. Ce e mai rau e ca nu a extras masurile practice care se impun. Ministerul e o parte a Executivului. Ma astept de la el sa faca, sa execute, nu sa ne abureasca cu date intelese pe jumatate.

Ar fi trebuit sa iasa cu un comunicat despre ce are de facut. De la un Executiv eu astept actiuni, nu seminarii.

De ce suntem sub medie la toate cele trei capitole - matematica, stiinte, intelegerea textelor?

Cauzele sunt cunoscute. Dupa parerea mea, trei sunt esentiale:

a) calitatea proasta a predarii;

b) programa foarte incarcata;

c) salarizarea nediferentiata (egalitarista, nu pe baze de performanta) a cadrelor didactice.

Ca sa remediezi aceste cauze, iti trebuie competenta si curaj, pe care nu le prea avem.

Masteratul didactic, care ar fi imbunatatit semnificativ calitatea predarii, a fost blocat.

Planul de invatamant pentru gimnaziu, in loc sa reduca numarul de ore (deci si incarcarea curriculara), l-a crescut, asa, ca sa fie sindicatele fericite.

Salarizarea diferentiata - e un tabu.

De indata ce incerci sa arati cum se poate face, sar toti la gatul tau si te umplu de noroaie. Repet, nu intelegerea, ci executia e marea noastra problema.

O alta analiza arata ca 2 din 5 elevi romani nu inteleg un text citit, dublu fata de media UE. Cum se leaga datele PISA de rata mare a analfabetismului functional?

Datele de la PISA concorda cu cele pe care le avem despre analfabetismul functional, se sustin reciproc. Avem foarte multi copii cu performante mediocre.

Fostul ministru al Educatiei Daniel Funeriu a postat pe Facebook datele care arata ca intre 2009 si 2012, adica in mandatul sau, media Romaniei la testele PISA a crescut cu 14,3 puncte, in schimb intre 2012 si 2015, perioada in care s-au schimbat 7 ministri, scorul PISA a scazut cu 3 puncte. De altfel, graficele oficiale confirma aceste evolutii. De ce rezultatele s-au imbunatatit pana in 2012, dar au scazut ulterior, sub cei 7 ministri (timp in care zeci, daca nu sute de articole din Legea Educatiei au fost schimbate)?

Am toata stima fata de Daniel Funeriu, dar cred ca ar fi fost mai bine sa nu isi asume aceasta "aroganta cosmica", despre care vorbeste in postare. Am fost si am ramas in divizia C; fluctuatiile sunt nerelevante, cum spuneam mai inainte. Daca imbunatatirea scorurilor la PISA intre 2009 si 2012 ar fi fost relevanta, atunci performantele la BAC in 2014, 2015 ale aceleiasi generatii ar fi fost semnificativ mai bune. Din pacate, nu a fost cazul.

Ca sa nu mai vorbim ca intre 2009 si 2012 salariile cadrelor didactice au fost reduse drastic. In aceasta logica, am putea spune ca, pentru a creste performantele elevilor, trebuie sa tai salariile profesorilor. Or, o astfel de concluzie e absurda.

Revin: suntem tot in divizia C, acolo unde am fost.

Ce ar trebui sa facem pentru ca elevii romani sa ajunga macar la medie, daca nu chiar sa o depaseasca?

Solutiile au fost puse pe masa de mai multe ori, dar n-au fost implementate. Masurile din Pactul National pentru Educatie aveau tocmai acest rol, dar, cu exceptia presedintelui Basescu, toti politicienii l-au boicotat. Suntem exact acolo unde eram in 2006, pentru ca nu s-au pus in practica masurile convenite.

Acum cred ca initierea celor doua programe de interventie despre care vorbeam, precum si instalarea masteratului didactic, reducerea curriculumului si salarizarea pe baza de performanta a cadrelor didactice sunt masuri obligatorii. Ele pot fi puse in practica in maximum un an de catre un guvern responsabil.

Dar oare il vom avea?

Dan Tănasă, candidatul AUR la Primăria Brașov: ”Braşovenii nu mai sunt nevoiţi să aleagă răul cel mai mic”

Alianţa pentru Unirea Românilor, filiala Braşov, a prezentat, vineri, candidatul pentru funcţia de primar al Municipiului Braşov în persoana deputatului Dan Tanasă. Acesta a declarat...

Premierul Ciolacu, alături de tinerii blocaţi pe aeroportul din Dubai: ”Zâmbetele lor mi-au dat energie cât toate cafelele băute în ultimele zile” FOTO

Marcel Ciolacu, premierul României a postat imagini din aeronava oficială cu care revine în ţară, alături de grupul de tineri blocaţi pe aeroportul din Dubai, el afirmând că zâmbetele lor...