Ce facem cu copiii nostri?

Nicio dificulate sa anticipezi cu precizie ce vei auzi astazi, ca parinte sau elev, la deschiderea anului scolar din partea liderilor politici sau institutionali. Aceeasi salata de vorbe goale care nu spune absolut nimic despre realitatea scolii romanesti si nu ofera nicio proiectie pentru viitorul ei.

Si vom auzi din nou, au si inceput deja, aceleasi lamentatii, identice an de an, despre conditiile privind forma scolii, dar mai nimic despre fondul ei, despre ceea ce invata elevii.

Eu am avut privilegiul ca in ultimele luni sa realizez trei interviuri cu trei oameni care inteleg tocmai acest fond: prof. Violeta Dascalu, directoarea Scolii Ferdinand I din Bucuresti, prof Oana Moraru, consilier educational si fondatoarea Scolii Helikon, si Marian Stas, profesor de matematici aplicate in politici publice in programul de vara de la Harvard Kennedy School din SUA si presedinte al Asociatiei Clubul Liderii Mileniului Trei.

Trei motive de mare bucurie, pentru ca mai exista si asemenea profesionisti cu viziune, dar si de depresie, pentru diagnosticele fara crutare puse de ei.

Unde suntem?

Avem o scoala "croita sindicalist - sa aiba profesorii norme", menita sa intretina prin produsele ei "statul asistential, care, prin definitie, atrofiaza instinctul castigului bazat pe munca adevarata". (M. Stas)

Avem un invatamant condus de "sindicate, inspectorate, structurile influente din spatele politicienilor. Nici unii, nici altii nu sunt interesati de reforma. Le este frica sa miste barca prea tare. Isi vor pierde - unii popularitatea, altii afacerile, cei mai multi scaunele". De acea "niciun ministru, oricat de lucid, modern si hotarat in gandire, nu va primi prea curand sprijin; de fapt, nici nu va fi numit vreodata. O marioneta e mai comoda. Toata lumea isi face treaba de subsol, linistita". (O. Moraru)

In conditiile acestea, nici macar nu e de mirare ca "la noi se face inca educatie de masa, sincronizata, cu profesori dezangajati, neentuziasti, posesori ai unor metode care nu se mai potrivesc deloc modului de operare mental al copilului de azi". (O. Moraru)

Iar efectul este ruptura profunda dintre scoala si elev: "Ceea ce le este livrat nu are spectaculozitate si nu le starneste interesul. Daca punem copilul sa invete textul pe de rost, nu rezolvam nimic. Ce sunt pusi sa invete pe de rost refuza". (V. Dascalu)

Tot sistemul este bazat "pe o lipsa profunda de cunostinte despre psihologia copilului. Noi o dam cu matematici inalte de la clasa a II-a, fara sa intelegem 1 plus 1 al psihologiei umane. Le cerem copiilor sa invete cand noi nu am invatat niciodata ce este, de fapt, un copil." (O. Moraru)

Ce produce aceasta scoala?

"Le formatam mintea sa fie necompetitivi, neegali viitorilor lor parteneri economici, culturali si sociali. Invatamantul romanesc ne condamna copiii la un viitor in care ei vor tine tot capul plecat, lipsiti de idei, cutezanta, de abilitatea de a negocia sau de a-si impune punctul de vedere". (O. Moraru)

Majorari salariale masive in educatie reprezinta cheia problemei?

Au mai fost facute, dar "fara sa se pretinda nimic in plus dascalilor, profesional vorbind", asa ca suntem in siutatia in care "avem un maxim de 15% profesori inspirati in tara asta". (O. Moraru)

Cheia este in cu totul alta parte: "Este vorba despre ce esti tu ca om, daca ce faci iti place sau te chinui cu ochii pe ceas. Nu are legatura cu salariul". (V. Dascalu)

Si multe incep din cancelarie, acolo unde un director poate sfinti un loc, asa cum a facut Violeta Dascalu: "in permanenta am grija sa mearga la cursuri, sa prinda curaj. Le-am povestit ca nu suntem orice fel de oameni, nu avem o meserie obisnuita, noi avem meseria de a creste oameni si de a-i educa frumos. (...) Nu ma impiedica nimeni ca la geografie daca vorbesc despre Grecia sa aduc in discutie si civilizatia minoica, sa il pun pe copil sa faca comparatii intre civilizatii, ce au lasat in urma grecii. Nu trebuie sa fiu doar profesor de geografie. Trebuie sa fiu profesor. Punct. Copilul este egalul tau, nu ii esti cu nimic superior. Ai doar niste ani in plus si o experienta mai mare".

Asta nu insemana ca in profesori nu trebuie investit. Dimpotriva, "trebuie investit in profesori. Studentii sa faca mai multa practica serioasa si profesorii din sistem sa fie incet, incet scoliti, sa se investeasca in ei.

Recent, am mai facut un curs de leadership in educatie, dupa multe altele, si de fiecare data am impresia ca sunt la inceput si mai am de invatat. Cursul a fost platit de o asociatie, Teach for Romania, pentru directorii dintr-un program - 350 de euro. Este ministerul dispus sa investeasca in noi, in oameni de calitate, in programe calitate? Nu sunt bani de formare, trebuie sa dam bani de la noi". (V. Dascalu)

Si nu in ultimul rand, profesionalismul presupune integritate si asumare, un decalog realizat in interviu de profesorul Stas: "Scheletele noastre din sifonierele noastre. Lipsa noastra de caracter si de competenta, nu ale celui/celei de langa mine. Propriile noastre vulnerabilitati. Paiele din ochii nostri, nu barnele din orbitele celor de langa noi".

Fata in fata cu esecul prezentului, multi adulti incep sa traisca nostalgia scolii "serioase" dinainte de 1989, o capcana in care ne imping sirul de experimente ratate si lipsa de perspectiva.

"Probabil se invata mai mult pe vremuri, dar iata ce tip de prezent sau viitor produce generatia aceea 'invatata si respectuoasa'. (...) Foarte multi din copiii aceia educati de scoala de dinainte de 89 au azi sufletele pline de rani, nesigurante si frici. Ceea ce produc si la suprafata. In ciuda cunostintelor lor".

De unde ar trebui totusi pornit efortul unei reforme care arata precum zidul mesterului Manole? Ce ar trebui zidit in el pentru a rezista?

"Scoala romaneasca este profund politizata si birocratizata. Prin urmare, corupta. Pana nu se rezolva organizarea administrativa, nu putem vorbi de vreun impact pe care reformarea pedagogiei, a programelor sau a manualelor l-ar aduce. Toate intentiile bune pe hartie mor in teren, unde prea multi oameni sunt mai ocupati de scaune decat de copii". (O. Moaru)

Dar asta presupune o conditie sine qua non: "Romania se va face bine in clipa in care va fi condusa de sefi de promotie adevarati, nu de repetenti si sfertodocti, ca acum". (M. Stas)

Si apoi "inima transformarii de sistem revine, in esenta, la transformarea curriculara autentica. Scoala de aia e facuta, sa ofere copiilor educatie si invatare corect construite curricular, puse in opera de profesori competenti si de caracter, toate puse in miscare sistemic de institutii oneste si moderne, nu depasite si corupte, ca acum". (M. Stas)

Adica un sistem construit si aplicat de oamnei cu multa scoala autentica in spate, centrat pe copil, pornind de la nevoile lui reale care trebuie intelese si satisfacute cu multa dragoste si multa responsabilitate.

Iar motorul acestei schimbari nu poate fi decat unul singur: parintii. Noi, cei care ar trebui sa ne intreb ce facem si ce permitem sa se intample cu copiii nostri. Doar sub presiunea parintilor, Educatia poate deveni o autentica prioritate.

Asa ca in zidul reformei eu cred ca ar trebui pusa chiar dragostea parintilor pentru copiii lor.

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...

Primar bătăuș, susținut în continuare de PNL după ce a fost filmat cum agresa un cetățean. ”A fost sub imperiul unei mari emoții” VIDEO

Cazul primarului din comuna Spermezeu, cercetat penal după ce a agresat fizic un cetăţean, în luna februarie, va fi discutat în forurile de conducere ale PNL Bistriţa-Năsăud, a declarat...