Dascali pentru elevi, nu pentru hartoage

Autor: Oana Badea , profesor de discipline economice
Luni, 12 Octombrie 2015, ora 08:22
6994 citiri

De ani buni de zile, munca nevazuta a dascalilor a devenit realmente o corvoada.

Nimeni nu-si mai poate imagina cea mai simpla activitate scolara, extrascolara sau extracurriculara fara ca actiunea sa necesite si etapa in care se scrie si se descrie, se adevereste, se produce dovada.

Hartia semnata si stampilata acapareaza toata energia. Proba e cea care conteaza, nu activitatea in sine, nu rezultatele sale benefice, nu fapta ci... vorba.

Din pacate, de aici pana la fabricarea de hartii pentru actiuni inexistente nu a fost decat un pas. Dar asta este o alta discutie.

Hartoage peste hartoage, dosare stufoase si portofolii impresionante dovedesc fara tagada ca, daca esti acoperit bine cu hartii, in scoala poate sa vina insasi mama inspectorilor, ca nu are ce sa-ti faca. Doar scrie in ordine de ministru si metodologii ca verificarile incep si se termina cu hartiile bine prinse la dosar.

In conditiile unei salarizari nemotivante, pana si competitia pentru gradatia de merit s-a transformat intr-o nesfarsita goana dupa hartii si adeverinte. Cateva grame de adeverinte in plus peste kilogramele de portofoliu ale colegului te fac dintr-o data castigator in aceasta incredibila dosariada.

Tocmai de aceea, in perioada 18 noiembrie 2011 - 15 ianuarie 2012, de la nivelul ministerului, am initiat consultarea publica intitulata "Tu faci lista scurta!".

Chestionarul cuprindea lista documentelor, pe care potrivit legislatiei momentului, MECTS si ARACIP le solicita cadrelor didactice. Dascalii din toata tara erau chemati sa precizeze utilitatea sau dimpotriva inutilitatea documentelor pentru munca didactica. Doream sa separam utilul de balast.

La finalizarea consultarii, procesul a continuat prin dialogul cu directiile de specialitate din minister, precum si cu reprezentantii ARACIP. Mi-e greu sa inteleg de ce rezultatele acestui proces nu au fost valorificate ulterior. De ce debirocratizarea muncii oamenilor de la catedra in favoarea activitatii directe cu elevii nu este perceputa ca o prioritate de management in sistem?

Regret ca nu am avut atunci sprijinul sindicatelor. "... lista scurta a documentelor ce trebuie completate la scoala, ceruta de Ministerul Educatiei, nu este decat o incercare de distragere a atentiei opiniei publice de la problemele grave din sistem", preciza public liderul FSLI, domnul Simion Hancescu.

Doar ca din 2011 pana in prezent au trecut ani buni, iar aceasta "distragere a atentiei opiniei publice" a fost plasata pe primul loc intr-o clasificare a temelor de interes pentru preuniversitar.

Un sondaj online efectuat de ARACIP in perioada 8-22 aprilie 2015 a pus in lumina asteptari ale dascalilor, elevilor si parintilor implicati intr-un fel sau altul in invatamantul preuniversitar. Esantionul a cuprins 1.110 respondenti dintre care 687 profesori, 128 de elevi si 205 parinti.

45,6% dintre cei care au participat la sondajul ARACIP considera ca birocratia este sufocanta in scoli, situand astfel debirocratizarea in fruntea temelor de rezolvat.

42,7% din cei 1.110 participanti sunt preocupati de continuturile care se predau in scoala romaneasca, in timp ce 33,6% isi doresc un sistem de evaluare motivant pentru dascali. Si ma opresc aici la aceste prime teme de analiza.

Din dezbaterile ulterioare a reiesit ca nu sunt numai teme de discutie, ci adevarate probleme pentru care solutiile nu trebuie sa se lase asteptate.

Am spus in 2011 o spun si in prezent: supraincarcarea birocratica a muncii dascalilor ar fi trebuit sa declanseze o analiza aplicata si pragmatica, urmata de aparitia unui ordin de ministru care sa remedieze situatia. Cu atat mai mult cu cat debirocratizarea nu necesita nici macar un leu de la buget. Trebuie doar sa-ti pese.

Duiumul de documente pe care cadrul didactic trebuie sa le redacteze sunt adesea irelevante pentru activitatea directa de la clasa, nu sunt destinate elevului, ci sunt destinate producerii de probe. Multe din documentele completate tin de administrarea sistemului, nu de procesul didactic in sine.

Sunt nedrept si incorect puse in sarcina dascalilor, desi in mod normal acestia ar trebui sa redacteze doar documente ce tin de buna desfasurare a procesului educativ.

Una peste alta, toate sarcinile de tip administrativ plasate in carca dascalului dovedesc atat nevoia acuta de personal administrativ, cat si nevoia de investestii in informatizarea sistemului.

Dezbaterea initiata si organizata de ARACIP la Cluj-Napoca, in 8 mai 2015, a abordat ca prima tema "incarcarea birocratica a activitatii profesorului". Cei prezenti au avut posibilitatea de a raspunde unor intrebari a caror interpretare nu poate sa conduca decat intr-o singura directie.

In privinta documentelor generale solicitate periodic cadrelor didactice, 1 din 3 persoane participante la dezbatere a considerat ca "sunt amestecate nejustificat documente din zone diferite de continut", in timp ce 1 din 4 considera ca documentele "sunt lipsite de relevanta pentru calitatea propriu-zisa a actului educational" sau ca "intocmirea documentelor este mare consumatoare de timp".

50% dintre cei prezenti considera ca sarcinile birocratice solicitate cadrelor didactice "impiedica actul didactic" in timp ce doar 5% cred ca "sprijina actul didactic".

La finalul dezbaterii de la Cluj-Napoca, solutiile au iesit precum untdelemnul la suprafata. Jumatate din cei prezenti propuneau selectarea si pastrarea documentelor in functie de relevanta acestora pentru munca directa cu elevul, iar 22% propuneau atat proceduri informatizate, cat si angajarea personalului de specialitate necesar pentru sarcinile administrative.

Toate acestea fiind spuse si stiute, mingea se afla in terenul ministerului. Sa vedem cat sta.

Oana Badea este profesor de discipline economice la Colegiul Tehnic Aiud, fost secretar de stat in Ministerul Educatiei si inspector scolar general adjunct la ISJ Alba.



Citeste si:
Preşedintele Iohannis, la memorialul victimelor atentatelor din 11 septembrie de la New York
Preşedintele Iohannis, la memorialul victimelor atentatelor din 11 septembrie de la New York
Preşedintele Klaus Iohannis a depus marţi, 21 septembrie, flori şi a ţinut un moment de reculegere în memoria victimelor atentatelor teroriste din 11 septembrie 2001, la memorialul construit...
Alexandru Rafila, despre ancheta premierului privind pregătirea pentru valul patru: ”Se anchetează singur ca să vedem din ce cauză nu a făcut nimic”
Alexandru Rafila, despre ancheta premierului privind pregătirea pentru valul patru: ”Se anchetează singur ca să vedem din ce cauză nu a făcut nimic”
Medicul Alexandru Rafila a afirmat, marţi seară, că se aştepta de la premierul Florin Cîţu, după videoconferinţa pe care a avut-o marţi, la soluţii de sănătate publică, nu la anchete...
Sursa: Ziare.com