Invitatii Ziare.com Oana Badea: Ii cer lui Funeriu sa apere ce e de aparat in educatie

Cel mai mic procent de parasire timpurie a educatiei s-a inregistrat intr-o regiune din Polonia, 3,8 %. Rezultatul nu este deloc intamplator. In Polonia se aplica sistematic o reforma similara celei propuse in Romania prin legea 1/2011. Ei o aplica, puterea din Romania renunta la ea.

"Realitatea examenului de bacalaureat a aratat ca in liceu nu poti corecta toate lacunele cu care copiii vin din gimnaziu", declara foarte corect Ecaterina Andronescu in martie 2013. In sfarsit o recunoastere publica a ineficientei sistemului educational. Cauzele acestor lacune sunt fie sistemice, fie individuale.

Cele sistemice tin in primul rand de structura invatamantului preuniversitar, de continuturile studiate si de metodele de predare. Statistic s-a dovedit deja ca vina in obtinerea unui rezultat slab la examenele nationale este in ultimul rand a elevului. Deciziile si coordonare au apartinut intotdeauna adultilor.

Una peste alta, au disparut acuzatiile populiste legate de vina lui Funeriu privitor la bacalaureatul din 2011. In egoismul sau, doamna Andronescu construieste harnic la o aparenta. Are nevoie de motivatia publica pentru modificarile pe care, in calitate de presedinte al comisiei de specialitate din Senat, le va impune nefast educatiei romanesti.

Persoane neimplicate politic s-ar putea bucura pentru aceste modificari. Le asigur insa ca initiatorii nu au niciun argument care sa depaseasca egoismul confortului personal. Primii care pierd sunt copiii, iar in timp, pierde intreaga tara.

18% dintre tinerii intre 18-24 de ani au cel mult 8 clase

Reformele din educatie trebuie sa aiba ca scop eliminarea dezavantajelor educationale generate de sistem. De aceea, statele evalueaza cinstit, la anumite intervale de timp, eficienta sistemelor de invatamant pe baza de indicatori. Cand cifrele si viata arata clar ca rezultatele maselor de elevi, nu ale varfurilor, sunt tot mai slabe in nici un caz nu vei persevera in aplicarea modelului care le-a generat. Vei face o schimbare.

Un exemplu va umple de continut afirmatia despre reforme. Aproximativ 18 % din romanii cu varste cuprinse intre 18 si 24 de ani au 8 sau mai putin de 8 clase. Un tanar care implineste 24 de ani in 2013 si face parte din cei 18%, a incetat sa mearga la scoala in urma cu mai bine de 10 ani. Nici vorba de legea lui Funeriu pe atunci! Actionau prevederi la care puterea vrea sa ne intoarca.

In educatie, ceea ce nu faci azi se razbuna maine. Cei 18 % tineri romani pot lucra in 2013 ca zilieri sau muncitori necalificati. Contribuie sau nu acestia la alimentarea bugetelor locale? Pot fi ei vreodata un motor de dezvoltare? Reprezinta un cost al ineficientei sistemului de educatie platit a doua oara prin ajutoare sociale din taxele si impozitele fiecarui roman?

E timpul sa privim lucrurile din aceasta perspectiva. Cei 18% sunt tineri care au intemeiat sau vor intemeia familii fara a putea asigura resursele necesare existentei zilnice. Studiile arata ca, in cea mai mare parte, copiii lor vor replica modelul educational din familie. Un stat care stie aceste lucruri si nu face nimic pentru a le schimba este un stat iresponsabil. O lege a educatiei care produce asemenea efecte este o lege nedreapta.

Acesti 18% sunt rezultatul lipsei de performanta a sistemului preuniversitar romanesc. Europenii urmaresc atent fenomenul parasirii timpurii a educatiei. In Romania, ministri mai vechi si mai noi confunda inca parasirea timpurie a educatiei cu abandonul scolar. In perioada dezbaterii noii legi, critici cu pretentii nu faceau diferenta intre concepte. Necesitatea schimbarii arhitecturii preuniversitarului in primul rand pentru diminuarea procentului de tineri care au 8 sau mai putin de 8 clase era gresit contestata cu procentul mic al abandonului scolar.

Spuneam atunci ca un sistem de educatie care nu sustine dezvoltarea individuala este gresit si trebuie modificat. Nu vad nici azi eroarea de rationament. Nu pot fi de acord ca scoala sa genereze dezavantaje educationale?

In 15 state membre UE cel mult 10 % din populatia in varsta de 18-24 de ani a parasit timpuriu studiile. Acestea au indeplinit deja unul dintre obiectivele strategiei Europa 2020. Cele mai multe regiuni se afla in Polonia, Germania, Austria, Franta si Suedia.

Doua fenomene distincte

Abandonul scolar si parasirea timpurie a sistemului de educatie sunt doua fenomene distincte. INS anunta in 2011, ca in anul scolar 2009/2010 1,4% dintre elevii din invatamantul primar si 1,7% dintre elevii din invatamantul gimnazial au abandonat scoala. Un procent mic ar zice unii! Abandonul scolar se refera doar la " elevii care renunta sa mai frecventeze scoala intr-un anumit nivel de invatamant".

Parasirea timpurie a educatiei este de aproximativ 18% si stabileste procentual " tinerii din grupa de varsta 18-24 de ani care au parasit sistemul de educatie inainte de a finaliza invatamantul obligatoriu si care nu au urmat ulterior un program de formare profesionala."

Mai adaugam faptul ca in perioada amintita nu au frecventat niciodata scoala 44 mii de copii de varsta invatamantului primar si peste 48 mii de copii de varsta invatamantului gimnazial si intelegem tabloul deloc vesel al perspectivei de dezvoltare din Romania.

Polonia, un model de succes al aplicarii reformei pe care Romania o abandoneaza

Exista totusi un model polonez! Banca Mondiala explica si argumenteaza succesul sistemului de invatamant preuniversitar din Polonia. Expertii sai considera ca introducerea unui nivel intermediar de educatie inainte de invatamantul profesional a avut cel mai mare impact asupra rezultatelor foarte bune.

Elevii nu intra la liceu sau in invatamantul profesional la 15 ani, ci la 16, iar Banca Mondiala considera ca acest an in plus " a fost decisiv" si pentru cresterea punctajului mediu obtinut de Polonia la testele PISA.

In Romania am auzit frecvent afirmatia: "Ce conteaza un an in plus?" Exemplul Poloniei dovedeste ca in educatie acest an poate face diferenta intre performant sau neperformant, intre progres sau esec scolar.

Sistemul de invatamant preuniversitar polonez include clasa pregatitoare ( 6-7 ani), iar de la 16 ani asigura acces catre invatamant liceal, scoala profesionala sau iesire pe piata muncii, cu posibilitatea revenirii pentru completarea studiilor.

Un nucleu obligatoriu de 10 ani pentru ca apoi fiecare sa aleaga parcursul potrivit.

Aceasta structura a invatamantului preuniversitar a fost insotita de curriculum adecvat finalitatilor fiecarui ciclu de invatare. Structura similara propusa in Romania prin Legea Educatiei Nationale nu este nici inventie si nici o alegere nefundamentata. Tocmai de aceea, domnul ministru Remus Pricopie este obligat sa argumenteze optiunile de modificare demonstrand ca modelul polonez nu poate produce rezultate similare in Romania.

In Polonia, dupa clasa pregatitoare urmatorii 6 ani de scoala cuprind doua etape. In primii trei ani, copiii invata scrisul, cititul, matematica, abilitati tehnice si abilitati sociale de baza intr-un mod integrat de predare. In urmatorii trei ani, copiii sunt orientati spre un mod mai larg de abordare a subiectelor cum ar fi natura (in loc de biologie si geografie), stiintele, istoria si arta. Acest al doilea nivel este acoperit curricular prin module de predare.

Dupa primii sase ani de scoala, toti copiii sunt testati pentru a li se determina nivelul de cunostinte si competente. Testul serveste previzionarii nevoilor de educatie si nu presupune o clasificare. Dupa primii 7 ani de scoala, copiii de 13 ani invata subiecte traditionale de matematica, chimie, fizica, biologie si geografie. Sunt 3 ani pregatitori pentru liceu, un " pre-liceu" care dezvolta capacitatea de a gandi independent si de a modela propriile interese si abilitati. Etapa se incheie cu un test care are scopul de a orienta elevii spre liceu sau scoala profesionala.

Calea educationala comuna se sfarseste la 16 ani. Elevii decid daca parcurg liceul de 3 ani, care va duce la obtinerea diplomei ce asigura acces in invatamantul universitar, sau se inscriu la o scoala profesionala de 2 ani. Scolile profesionale ofera o gama larga de instruire formand lucratori calificati. Scoala profesionala se incheie cu un examen profesional desfasurat impreuna cu reprezentantii angajatorilor. Dupa aceea, tinerii pot incepe sa lucreze. Elevii care dupa scoala profesionala sunt capabili sa-si continue educatia prin parcurgerea a 2 ani complementari de scoala secundara obtin diploma corespunzatoare.

Din 1999, Polonia aplica cu succes acest model in educatie. Cine este interesat ca Romania sa nu procedeze la fel?

Reducerea parasirii timpurii a educatiei impune interventia prompta prin masuri aplicate cu succes in statele europene. Motivatia redusa pentru activitatile scolare,absenteismul ridicat si dificultatile de invatare sunt factori individuali pe care dascalii ii identifica, ii comunica si pentru care astepta decizii de solutionare din partea autoritatilor.

Legea Educatiei Nationale a propus un model educational in favoarea elevului, ce-i drept cu efortul de schimbare a mentalitatilor. Prin modificarile ce vor fi parafate de catre doamna Ecaterina Andronescu in deplin consens cu actualul ministru, sistemul de educatie risca sa devina si mai neperformant. Merita sa castigi pacea sindicala si voturi cu un asemenea pret? Mai egoist nici ca se poate!

Romanul isi doreste sa traiasca decent precum europeanul. Dar cum sa traiesti ca tot europeanul facand lucrurile exact pe dos? O masa critica de romani pentru care binele presupune schimbarea de mentalitate poate modifica pozitiv Romania. Or, mentalitatile nu se schimba decat prin educatie. Tocmai de aceea, educatia ramane miezul oricarei reforme, iar cine franeaza reforma educatiei stie ca franeaza totul.

Ii cer ministrului Daniel Funeriu sa apere ceea ce e de aparat in educatie. Nu este singur!

Oana Badea a detinut functia de secretar de stat in Ministerul Educatiei in guvernul Boc, dupa ce, anterior, a fost inspector scolar general adjunct la Inspectoratul Scolar Judetean Alba.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Ciolacu susține reforma bugetară și regionalizarea teritorială: ”Să nu mai existe decalaje ca între Timişoara şi Bacău”

Premierul Marcel Ciolacu a declarat joi, 25 aprilie, la Timişoara, că regionalizarea teritorială şi reforma bugetară trebuie făcute, după o analiză şi un studiu exact în fiecare judeţ....

Clotilde Armand ironizează PSD-ul după ce i-a cerut demisia: "Mai stau, să vă scot din minţi că nu mai puteţi fura"

Trimisă în judecată pentru folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, Clotilde Armand, primarărița Sectorului 1 a declarat răspicat că nu va demisiona, aşa cum i-au cerut...