Despre invatamant online si accesul elevilor din medii defavorizate la educatie - Interviu cu Vasile Brasovanu

Luni, 11 Mai 2020, ora 08:41
11049 citiri
Despre invatamant online si accesul elevilor din medii defavorizate la educatie - Interviu cu Vasile Brasovanu

Contextul generat de pandemia de COVID-19 a generat o situatie exceptionala si pentru sistemul de invatamant. Aproape de pe o zi pe alta, elevii si profesorii s-au mutat in mediul online.

Ce efecte a avut aceasta schimbare brusca? Ce lucruri bune s-au intamplat? Cum s-a schimbat mentalitatea? Ce ne rezerva viitorul? Cum putem rezolva problema copiilor fara acces la Internet, care provin din medii defavorizate si din familii cu viata grea?

I-am pus toate aceste intrebari lui Vasile Brasovanu, care are experienta de dascal, formator si face parte dintr-un proiect de educatie online.

Concret, el ofera consultanta directorilor de scoli din judetul Galati care fac parte din reteaua Edu Networks, organizeaza traininguri de dezvoltare personala pentru profesori si parinti si face parte din echipa proiectului Scoala pe net.

In ultimii 4 ani a fost implicat in mai multe proiecte educationale, colaborand cu Fundatia Seeding Knowledge, Fundatia Roma Education Fund si Asociatia Techsoup. Experienta in educatie cu cel mai mare impact la firul ierbii a avut-o in perioada in care a fost invatator in cadrul programului Teach for Romania.

Avand in vedere experienta ta atat cu elevii din comunitati defavorizate, cat si cu programe de educatie offline si online, ce crezi ca inseamna scoala si educatia pentru copiii din mediile defavorizate?

La nivel ideal, as spune ca educatia e sansa copiilor din medii greu incercate catre o viata in care isi dezvolta competentele potrivite pentru a deveni cetateni preocupati de soarta comunitatii lor, integrati pe piata muncii, gasindu-si implinirea intr-o familie unde sa simta dragoste si ca apartin.

Realitatea arata insa ca, in multe situatii, scoala, de una singura, reuseste destul de putin sa fie un colac de salvare sau o unealta pentru progres in cazul acestor copii si familiilor lor.

Cred mult in puterea serviciilor integrate. Aici ma refer la un asistent social care sa consilieze aceste familii, impreuna cu un mediator sanitar sau scolar, in sprijinirea familiilor de a avea conditii decente, acces la electricitate, canalizare, apa curenta, servicii culturale care sa dea glas atat specificului local, cat si sa fie o poarta de acces catre alte medii, sali de sport si centre de tineret unde copiii sa-si poata petrece timpul liber, programe de alfabetizare pentru parinti, biblioteca, asigurarea unei mese calde pentru copii la pranz, schimburi de tineri in diferite contexte nationale sau internationale pentru a vedea si a le intari credinta ca se poate trai decent, scoala jucand un rol important in treaba asta, cabinete ale medicilor de familie si de stomatologie, centre de voluntariat pentru tineri si adulti.

Poate parea utopic, insa, daca e sa ne uitam la modele de succes din tara noastra (vezi ce face Claudia Costea la groapa de gunoi de la Baia Mare sau Valeriu Nicolae in Ferentari) ori din afara tarii, vom vedea ca toate aceste lucruri impreuna imputernicesc comunitatea, dau speranta oamenilor ca si ei conteaza la fel de mult ca cei care se bucura de multa vreme de astfel de servicii si astfel incep sa investeasca in educatia copiilor, vazand acest lucru ca pe o normalitate.

In contextul actual, in care scolile au fost inchise si vor ramane inchise pana la toamna (cu mici exceptii, pentru cei aflati in ani terminali), mutarea lectiilor in mediul online este o masura binevenita. Initiative ca Scoala pe Net sunt mai mult decat binevenite. Povesteste-ne putin despre cum a luat nastere acest proiect, cum a evoluat in ultima luna si ce planuri de viitor exista. Ati avut parte de ajutor de la minister sau autoritatile locale?

Scoala pe net a pornit la initiativa celor patru organizatii fondatoare - Centrul de Resurse in Comunicare, Asociatia Techsoup Romania, Teach for Romania si Fundatia Seeding Knowledge. Ce ne aduce impreuna e tocmai dorinta de a contribui la binele comun.

Contextul din luna martie, cand se anunta ca scolile vor fi inchise si cursurile suspendate, ne-a dat ocazia sa ne aducem impreuna experientele dobandite in zona de educatie si de comunicare, sa punem totul la un loc.

Platforma ofera resurse care vin in sprijinul profesorilor doritori de a invata cum pot folosi diferite instrumente online pentru facilitarea invatarii, raspundem intrebarilor acestora cu privire la folosirea tehnologiei si prezentam povesti de succes care sa dea incredere educatorilor ca in anumite limite si, cu ceva mai mult efort, invatarea poate continua si din sala de acasa.

Ne-am bucurat ca Ministerul Educatiei a fost deschis la propunerea noastra si ca a dus mesajul nostru catre cadrele didactice, iar cei de la Kaufland Romania au finantat intregul proiect in care suntem implicati mai bine de 10 oameni de aproape 2 luni.

Care crezi ca au fost motivele pentru care sistemul de invatamant a ramas anacronic, in cea mai mare parte, desi traim (si) digital de o buna vreme? Si cum vezi tu perioada asta de invatare la distanta? Va fi o lectie invatata de scoli, minister, autoritati locale, profesori si elevi deopotriva?

Atunci cand am pornit proiectul Scoala pe net, scopul pe care ni l-am propus era sa contribuim la dezvoltarea de competente digitale pentru profesori si indirect pentru copii si parintii acestora.

N-as spune neaparat ca sistemul a ramas ancronic in ceea ce priveste folosirea tehnologiei, dat fiind ca sistemul e format din comunitati educationale unde trebuie sa recunoastem ca se fac si progrese de apreciat in acest domeniu.

Fie ca vorbim de scoli din mediul rural, urban mic sau urban mare, ma bucur sa vad cum in ultimii ani directorii impreuna cu profesorii fac eforturi sa introduca tehnologia in scoala, dezvolta diferite optionale care sa vina in sprijinul copiilor si sa le aduca experiente din zona de IT sau programare, sunt tot mai multe organizatii nonguvernamentale care vin si sprijina cu programe de formare pentru profesori aceasta zona, altele vin cu finantari.

Cred ca lucrurile se pot transforma si adapta vremurilor in care traim, daca la nivelul comunitatii scolare exista oameni care vad plus valoare adusa de tehnologie in facilitarea invatarii si incep sa caute oportunitati, sa invete, sa ceara ajutor.

La fel e si cu invatarea la distanta sau online. In cazurile in care cadrele didactice au simtul raspunderii, isi fac treaba nu pentru ca cineva le impune acest lucru, ci pentru ca sunt devotate si competente, motivate si validate pentru munca lor, activitatile online de invatare au fost dezvoltate inca din primele zile de cum au fost suspendate cursurile.

Lucrurile s-au miscat mai greu acolo unde poate managementul scolii si echipa de profesori nu au vazut plus valoarea adusa de aceasta perioada, si anume de a lucra poate si mai mult in echipa, de a crea impreuna sarcini de invatare, de a le explica cu blandete parintilor ca e o perioada in care ajutorul lor conteaza mai mult ca oricand, de a crea echipe care sa caute cele mai bune instrumente si platforme de invatare potrivite cu specificul scolii, de a intreba si de a aduce impreuna si alti actori care pot sprijini cu expertiza tehnica.

Urmarind ce se intampla in diferite comunitati, observ cum pe de-o parte exista o presiune - fireasca, de altfel - din partea parintilor pe scoala de a se adapta si de a tine cont de nevoile de invatare ale copiilor, de a le da sarcini de invatare relevante. Pe de alta parte, observ directori care isi sprijina colegii de cancelarie si ii motiveaza sa invete, sa se adapteze noilor vremuri si vad cum se formeaza noi grupuri de profesori, inclusiv in mediul online, care isi impartasesc experientele (pozitive sau mai putin pozitive), pun intrebari si au curajul sa isi arate vulnerabilitatile.

Pe scurt, cred ca aceasta perioada este o oportunitate mare de invatare, in special pentru educatori. Am convingerea ca, atunci cand invatarea formala va reveni in spatiul fizic al scolii, tehnologia va fi folosita mult mai bine astfel incat sa fim in pas cu realitatea in care traim, pastrand insa limitele sanatoase in ceea ce priveste expunerea in fata ecranelor sau a continutului de pe Internet.

Scoala la distanta e mai mult decat binevenita, insa nu poate fi practicata de toti copiii din mediile defavorizate. Autoritatile au promis ca vor lua masuri in acest sens, insa timp de o luna si jumatate nu au facut nimic. Cum evaluezi tu situatia copiilor din mediile defavorizate in acest context? Cine si ce se poate face pentru ei?

Din pacate, in situatiile de criza, grupurile vulnerabile devin si mai vulnerabile, iar inechitatile cresc. Acum observam cu totii cum realitatea care pana mai ieri era ignorata sau minimalizata iese la suprafata, cum copiii care nu au acces la o masa sanatoasa, apa calda, electricitate sau drumuri asfaltate, de multe ori, nu au acces nici la oportunitati educationale de calitate.

Asta si pentru ca educatia inseamna inclusiv investitii materiale din partea parintilor, inseamna profesori foarte bine pregatiti care sa mearga in scoli unde gradul de violenta e crescut, unde parintii nu vad castigul adus de educatie si nu stiu cum sa sprijine progresul copiilor, sali de clasa unde dotarile sunt minime etc.

Pentru acesti copii, inainte de a ne gandi cum continua educatia pentru ei, e absolut necesar sa ne gandim cu ce traiesc ei acum cand parintii nu mai pot merge sa munceasca ca zilieri, sau sa mearga la padure, in constructii sau munca necalificata in fabrici ca urmare a restrictiilor de circulatie sau a disponibilizarilor.

Atunci cand ai stomacul gol ori iti este frig sau sunt 6 oameni intr-o camera de 20 de metri patrati, cu greu iti sta mintea la scoala.

Daca e sa ne uitam la solutii, propunerea e sa existe kituri de materiale printate cu sarcini de invatare care sa mearga in zona de consolidare a continutului deja predat, sa existe poate o legatura telefonica a profesorului cu familia de cateva ori pe saptamana, pentru ca acesti copiii sa nu se simta abandonati de scoala.

Oportunitatea de a avea acces la Internet si la tableta sau calculator pentru aceste familii trebuie sa fie insotita si de un proces de formare - intr-o varianta sigura, parintii sa fie instruiti intr-un program de alfabetizare digitala la scoala, caci altfel respectivul dispozitv cu greu va putea fi folosit intr-adevar in scopuri educationale. Iar acei bani care vin prin programul Euro 200 dati de Guvern trebuie insotiti de astfel de masuri.

Societatea civila totodata a jucat un rol esential in aceasta perioada. M-am bucurat sa vad cum tot mai multe initiative locale si-au gasit sprijinul in eforturile facute de ONG-uri si fundatii, donand familiilor nevoiase telefoane, tablete, calculatoare sau abonamente la Internet.

Pentru momentul in care vom reveni la scoala, o varianta de lucru pentru acesti copii care in aceasta perioada nu au avut acces la servicii educationale poate fi implementarea unui program de recuperare dupa ore, timp de o luna sau doua, in care educatorii sa recupereze continutul educational si sa dezvolte competente copiilor, astfel incat diferentele intre acestia si cei care s-au bucurat de lectii online sa fie reduse.

Citeste si:
Ciolacu, despre pensiile speciale ale primarilor: „Cea mai bună soluţie în acest moment este prorogarea. Pentru un an de zile”
Ciolacu, despre pensiile speciale ale primarilor: „Cea mai bună soluţie în acest moment este prorogarea. Pentru un an de zile”
Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat că la şedinţa de luni, 6 decembrie, a coaliţiei de guvernare, s-a discutat despre pensiile speciale de care aleşii locali ar urma să beneficieze....
Unul dintre cei mai aprigi susținători ai lui Cîțu îl compară acum cu Orban. „Eu l-am sfătuit să facă un pas în spate”
Unul dintre cei mai aprigi susținători ai lui Cîțu îl compară acum cu Orban. „Eu l-am sfătuit să facă un pas în spate”
Unul dintre politicienii care l-au sfătuit pe Florin Cîțu să facă un pas în spate, în negocierile cu cei de la PSD, spunând că, dacă ar fi insistat să rămână premier, ar fi fost...