Cu grila sau fara grila, cum isi mai bat joc de copii?

Autor: Ioana Ene Dogioiu - Senior editor
Vineri, 02 Noiembrie 2018, ora 07:30
13084 citiri
Cu grila sau fara grila, cum isi mai bat joc de copii?

Intentia Ministerului Educatiei (intre timp retrasa pana la noi ordine, inteleg) de a introduce teste grila la evaluarea nationala si la bacalaureat a starnit mari emotii, pro, dar mai ales contra. Evident, scopul real al acestei schimbari este cresterea promovabilitatii si a notelor, mai ales la bacalaureat, pentru a masca picajul in care se afla scoala romaneasca.

Un test grila are, din acest punct de vedere, doua caracteristici importante: se poate copia mai usor, iar un elev care nu stie poate incercui la noroc varianta corecta.

Este adevarat si argumentul ca testul grila elimina din subiectivismul corectorului si poate stimula creativitatea. Exista cazuri pe care mi le-au relatat profesori care participa la corectare de ani multi, in care copilul alege o cale de rezolvare necuprinsa in barem si ajunge la rezultatul corect, iar profesorul nu il puncteaza pentru ca modalitatea de rezolvare nu e cea din barem si nu vrea sa-si bata capul sa urmareasca rationamentul elevului. Dar cred ca asemenea cazuri sunt, totusi, foarte rare.

Insa faptul ca aceasta modificare este extrem de discutabila nu inseamna ca examenele nationale nu ar avea nevoie de mari modificari. Eu as zice ca ele ar trebui regandite din temelii, pentru ca, vorba unei profesoare experimentate, nu verifica nici creativitatea, nici inteligenta, ci doar capacitatea mediocra de memorare si redare.

Nu stiu cati ati avut ocazia sa va uitati la subiectele unor asemenea examene. Sa luam exemplul evaluarii nationale pe care o sustin elevii care termina gimnaziul. Te iei cu mainile de cap. Nimic din ceea ce am vazut in acele subiecte, cel putin anul acesta, nu are nici cea mai mica relevanta practica.

Examenul nu verifica daca elevii stiu sa vorbeasca si sa scrie corect romaneste, daca stiu cum e cu "pe care", cu "decat", cu "datorita", dar ii pune sa recunoasca hiatul, derivari, conversiuni, adica lucruri cu care nu se vor intalni niciodata in viata reala. Meseria mea este cuvantul, dar nu am avut niciodata nevoie sa recunosc un hiat.

La asta se adauga textele despre genurile literare. Nimeni nu verifica si pe nimeni nu intereseaza daca un absolvent de clasa a VIII-a a citit un roman, o fabula, o poezie. Ei sunt obligati sa toceasca pagini intregi de defintii teoretice ale acestora.

Cum ar trebui sa arate, dupa mine, subiectele de final de clasa a 8-a la limba romana intr-o tara profund agramata? Eu le-as da un text de o pagina plina de greseli de toate felurile, gramaticale, de vocabular, de topica, de logica, de care vreti dvs si i-as pune sa le identifice, sa le explice, iar apoi sa rescrie textul corect.

Le-as da sa scrie o cerere, un e-mail, sa aleaga formule de adresare corecte in functie de situatie, iar la literatura le-as pune intrebari punctuale din cateva opere, romane, fabule, poezii, povestiri, pe care le-au avut de citit. Nu analiza literara moarta, nu defintii fara nicio relevanta, ci perceptia lor, intelegerea lor despre ceea ce au citit, ca sa verific daca nu cumva sunt analfabeti functional.

Iar la matematica, in loc de probleme demne de facultate in alte tari, le-as da sa rezolve numai probleme cu relevanta practica foarte clara. Stiti ca sunt copii care se blocheaza in fata unei probleme referitoare la dobanzi pentru ca nu stiu, de exemplu, ca acestea pot fi si incasate, nu doar platite?

Copiii urasc si dispretuiesc scoala pentru ca nu ii invata si nu le cere nimic util. Sunt obligati la calcule complexe, dar daca le dai o problema cu DAE pica jumatate, chiar daca ea presupune doua socoteli de clasa a IV-a.

De ce ii obligam sa toceasca formule in lumea la care orice informatie e la un click distanta? Important e sa stie unde sa caute, sa stie sa gandeasca si sa aplice. La examene, lasa-i cu calculator si google si da-le subiecte care sa presupuna folosirea informatiei pe care o pot accesa! Pentru ca asta e viata reala, chiar daca ea nu are nimic in comun cu realitatea in care s-au format multi dintre profesori si toti cei care i-au format pe acesti profesori.

Noi ne laudam cu o mana de olimpici internationali, care nu prea au nicio legatura cu programele romanesti si studiaza 90% in paralel cu ele pentru ca, imediat ce pot, sa plece in strainatate, dar nu ne uitam la rezultatele testelor PISA, care arata procente uriase de analfabetism functional.

Tipul nostru de invatamant si de examinare genereaza analfabetism functional. Copiii carora le ucidem creativitatea, obligandu-i la "mestesuguri de tampenie", copiii care nu trebuie sa citeasca un roman, ci sa memoreze mecanic definitia romanului, care nu au voie sa spuna ce inteleg ei dintr-o poezie, ci sa redea un comentariu literar din care probabil ca nu inteleg nici jumatate, nu pot ajunge decat analfabeti functionali.

In final, va propun sa vedem cum sunt pregatiti pentru viata copiii de clasa a VIII-a in SUA.

Maria Bucur Deckard, profesoara universitara la Indiana University, a povestit pentru Ziare.com experienta de clasa a VIII-a a fiului sau. Unul dintre cursurile pe care le-a facut a fost pregatire pentru viata, in care copilul invata ce inseamna sa iti iei o casa, sa iti deschizi un cont la banca, face exercitii de viata reala.

Cursul se incheie cu un "targ al vietii" in cadrul caruia fiecare copil isi asuma un profil pe care il urmeaza, isi cauta si urmeaza prioritatile pe care le pune in practica in functie de banii si situatia in care a ajuns dupa alegerile pe care le-a facut.

Baiatul dnei Bucur Deckard a ales sa intre in profilul unui muzician: "am 25 de ani, am un copil, dar nu mai sunt impreuna cu mama lui, il crestem impreuna, am deci anumite obligatii si anumite cheltuieli. In primul rand, trebuie sa am unde sa stau. Decat sa platesc chirie, am preferat sa cumpar o rulota bine dotata. Trebuie sa platesc pensie alimentara si copilul trebuie sa aiba asigurare medicala. Am stabilit aceste prioritati, am platit pentru ele si mi-au ramas 17 dolari, din care nu pot trai, deci iau al doilea job.

El mi-a permis sa imi iau si un pian electronic, cu care sa fac si mai multi bani cantand in diferite locuri, si un telefon modern care sa ma ajute sa imi fac cat mai eficient programul. Dupa toate acestea, am ramas cu 20 de dolari. Concluzia copilului? Nu am facut foarte multi bani, dar am invatat sa ma descurc facand ce imi place, deci trezindu-ma dimineata fericit".

Sigur, copilul acesta, care la 14 ani face exercitii de viata reala, habar nu are de hiat, despre definitia pe o pagina si jumatate a genului liric si nimeni nu l-a obligat sa retina ca Riga Krypto a fost pedepsit pentru ca a incercat sa-si depaseasca conditia.

Eveniment Antreprenoriatul Profesie vs Vocatie

Coaliția PSD-PNL își decide astăzi candidatul, la Primăria Capitalei. Care sunt variantele pe care pot merge cele cele două partide
Coaliția PSD-PNL își decide astăzi candidatul, la Primăria Capitalei. Care sunt variantele pe care pot merge cele cele două partide
Coaliţia PSD-PNL se reuneşte, luni, la ora 10.00, pentru a decide dacă medicul Cătălin Cîrstoiu rămâne candidatul la Primăria Capitalei, în urma acuzaţiilor privind incompatibilitatea...
Cum au furat partidele startul campaniei. Bucureștiul, împânzit cu afișe și bannere gigantice cu candidați FOTO
Cum au furat partidele startul campaniei. Bucureștiul, împânzit cu afișe și bannere gigantice cu candidați FOTO
Deși au mai rămas mai bine de trei săptămâni până la startul oficial al campaniei electorale, partidele au furat deja startul campaniei cu afișe gigantice în principalele intersecții și...
#test grila examene nationale, #schimbari Evaluare Nationala , #examene