Experiențe de coșmar pentru părinți în primele zile de gradiniță: "Fetița mea a vomitat în fiecare zi"

La o săptămână de când a început noul an școlar, părinții au început să împărtășească problemele pe care le întâmpină cu cei mici.

Mulți dintre cei care și-au dus pentru prima dată copiii la grădiniță se plâng de probleme de acomodare:

"Bună seara, am un băiețel de 4 ani, înscris la grupa mijlocie, este primul an când îl duc, nu-i place absolut deloc la grădiniță, cum ați procedat cu copiii ce nu se pot acomoda? Nu mai vrea nici să mai audă cuvântul grădiniță, plânge noaptea, plânge dimineața când îl las. Mă roagă cu lacrimi în ochi să nu-l mai duc niciodată. Nu mai știu cum să pun problema. La grădiniță nu vrea să comunice cu copiii sau cu doamnele educatoare", a scris mama unui copil pe grupul Grădinițe, creșe, școli, de pe Facebook.

Unii părinți care au trecut prin asta îi dau sfaturi

"Puteți încerca să îl lăsăți la program scurt, iar seara să discutați cu el pe baza unei cărți de povești și să îi explicați cum se simte el uneori acolo și ce ar putea să facă."

"Și fetița mea a intrat în grupa mică, la 3 ani și 8 luni. A așteptat începerea grădiniței ca pe nimic altceva. În prima zi a intrat fără să plângă, însă când am luat-o acasă a spus clar că nu mai vrea să meargă. Am încercat să îmi dau seama pe ocolite unde este problema și principală ar fi că nu stăm noi cu ea.

Plânge și seara și dimineața, însă din ce în ce mai puțin. Nu cred că este o etapă ușoară pentru nimeni. Încerc să mă gândesc cum am fost eu când am schimbat jobul și mi-au trebuit câteva săptămâni să mă acomodez. I-am arătat că una dintre doamnele educatoare are 2 băieței, că așa cum eu merg la serviciu și dânsa merge la grădi și face activități cu ea și colegii. Cumva a părut surprinsă de acest lucru.

O mămică din bloc mi-a recomandat să îi dau ceva în mânuțe dimineața (vineri i-am dat 2 frunze să le dea doamnelor). Ieri mi-a spus că vrea să ducă de dată această frunze roșii. Încerc să îi explic programul pe înțelesul ei. Eu nu cred că s-a întâmplat ceva să o traumatizeze pentru că doamnele sunt tare blânde. Poate doar copiii care plâng și cumva ea empatizează cu starea lor.

Încercați să vorbiți cu doamna educatoare și vedeți ce vă recomandă. În cazul nostru spune că după 10 minute este ok, se joacă, mănâncă. Deci este doar o perioadă de care are nevoie să se adapteze noului program și mediului."

"Vă recomand să încercați o altă grădinița. Fetița mea a vomitat în fiecare zi timp de o lună, după ce vomita îmi zicea că este pregătită și putem merge. Plângea groaznic dimineața, asta timp de vreo 5 luni. Am decis să o mutăm în altă parte și acolo nu a mai avut treabă, a fost ok din prima zi. Ascultați-vă copilul, ceva nu este în regulă acolo".

"Reacția copilului e serioasă și personal l-aș mai retrage un timp și aș relua acomodarea mai târziu. Dacă aveți cum, luați-vă concediu două săptămâni, poate chiar trei și faceți-i acomodarea cât mai ușoară. Asta și în condițiile în care va înțelegeți astfel cu educatoarele. Adică stați lângă grădiniță până când începe să plângă că vrea acasă și îl luați.

A două zi la fel, la primul semn de supărare îl luați. Ajutați-l să fie convins în termenii lui că nu îl abandonați -pentru că asta e teamă copilului mic atunci când se desparte mai mult timp de mama. Nu vă așteptați să îl convingeți explicându-i că veți veni zilnic să îl luați. Ei nu au sistemul de gândire al adultului și nici raportarea temporală. Pentru copil toate sunt acum, iar acum mami nu e.

Dar, odată ce va consideră că el controlează termenii despărțirii, adaptarea va fi mai ușoară, sigur că, și dacă îl lăsați, în cele din urmă că acceptă și veți considera că s-a adaptat. De regulă prețul e o trauma. Dar esențial e se nu va simțiți totuși vinovată dacă nu veți putea să îl acomodați în timp. Din păcate avem și noi, adulții, limitările noastre și s-ar putea să nuâ veți la dispoziție timpul necesar. Aș fi vrut să știu asta când mi-am acomodat copilul la grădiniță.

L-am lăsat și asta a fost. După cam trei săptămâni a încetat să mai plângă dimineața când plecăm. A fost de ajutor și faptul că a mers cu tati la grădiniță și de el despărțirea era mai ușoară. Dar nu i-a plăcut din cale afară niciodată la grădiniță și acum nici la

școală, dar am urmărit îndeaproape și exemplul unui copil adaptat lent, care e fericit în comunitate și nu ar prefera mai degrabă să stea acasă."

"Eu personal nu l-aș mai duce o perioadă, nu aș putea să îl las așa zilnic la grădiniță.

Ceva nu îi place lui acolo, poate se simte abandonat, sau a văzut copii plângând, sau educatoarea țipă la copii."

"În primul rând, să nu îl minți cu absolut nimic! Îi spui că o să îi fie dor și că e în regulă, că și ție o să îți fie, că o să își facă prieteni noi când o să fie el pregătit, că o să învețe și alte lucruri interesante pe care tu nu poți să îl înveți și că părinții/bunicii se vor întoarce întotdeauna să îl ia de acolo! Faceți joc de rol acasă, jucați-va de-a grădinița și cel mai important este să fii tu liniștită și zâmbitoare când vorbiți despre grădi."

"Eu întotdeauna aș crede copilul. La 4 ani ar trebui să poată spune cum se simte, cum se simte cu adulții și copiii. De multe ori femeile alea ce lucrează acolo nu-s umane, e normal ca cei mici să fie speriați. Dvs trebuie să mirosiți ce se întâmplă acolo. Încercați cu un timp redus la început, chiar și o oră. Mergeți după el orice v-ar zice. Dacă nu și nu, îl țineți acasă și încercați la altă grădiniță."

"Îmi pare rău să vă spun, însă asta se întâmplă când mămica nu ține cont de siguranța mintală a copilului. Un copil trebuie să fie obișnuit treptat, trebuie să aibă parte de o educatoare empatică, competentă, să existe chimie între ei. În caz contrar, copilul e doar traumatizat . Nu aș putea face așa ceva copilului meu, sincer."

"Încercați să aflați ce nu îi place. Transferul oricum trebuie făcut către educatoare nu către copii. Are nevoie să înțeleagă că e în grijă adultului acolo, nu în haosul copiilor. Încercați să stați pe lângă grădiniță o perioada. Luați-l acasă după 1-2 ore și reveniți a două zi. Eventual monitorizați dacă e posibil ce se petrece în grădiniță și evident ca ultima soluție schimbați grădinița."

"Luați-l la plimbare, undeva unde îi place lui foarte mult, poate chiar la o înghețată, oricum, scos din habitatul obișnuit, astfel încât să se simtă relaxat și stați de vorbă cu el. Întrebați, ca din întâmplare, de colegi, activități, jocuri, vedeți dacă îi place să povestească ceva sau dacă ceea ce spune arată că îi face plăcere să participe la jocul respectiv.

Este posibil să fie deranjat de ceva (comportamentul colegilor sau al unei părți dintre colegi, comportamentul educatoarei, al ingrijitoarei, etc). Ei sunt foarte sensibili la această vârstă, sunt și puseuri de creștere și asta se poate suprapune cu schimbarea de mediu familiar care a intervenit odată cu începerea grădiniței. Sfatul a fost aplicat pe fetița mea și acum plânge când nu o duc la grădiniță."

"Înarmați-vă cu multă răbdare, la noi aceeași situație, la grupa mică, un an a durat, abia la grupa mijlocie am reușit, atunci ne-am dat seama că una dintre doamne a fost cauza, pe care la grupa mijlocie nu a mai avut-o"

"Exact la fel face și al meu la 5 ani jumate, nici nu a început bine și deja m-am îngrozit. Mi-e frică să vină noaptea, o să se acomodeze greu de tot"

"Acomodarea durează la toți copiii, cam o lună este o perioadă grea pentru toți, atât pentru copii, cât și pentru educatoare și pentru părinți. Noi încă nu ne-am acomodat, plânge la dus ca și când o abandonez, dar am înțeles că este normal."

Alertă cu privire la un sirop de tuse pentru copii. Produsul ar fi foarte toxic, arată testele

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a anunţat că este probabil să extindă avertizarea cu privire la siropul de tuse pediatric Benylin, produs de Johnson & Johnson dintr-un lot descoperit în...

De ce postul nu este pentru toată lumea. Medicii îl interzic pentru anumite persoane

Postul Paștelui este cel mai aprig și mai lung de peste an. Puțini știu însă că postul nu este pentru toată lumea, iar anumite persoane nu trebuie să țină post deoarece le poate face...