Opinii: Ce fel de sistem de educatie sa alegem?

Un sistem de educatie determina baza tuturor succeselor sau insucceselor unei societati.

Diverse natii au adoptat, de-a lungul istoriei, diverse sisteme, toate definite printr-un scop final. Unele si-au propus sa produca functionari de stat (Franta, Anglia), muncitori pentru industrie (Germania, Japonia), soldati (Uniunea Sovietica si China lui Mao) sau, pur si simplu, numai titrati, pentru a forma o aristocratie (Romania, Bulgaria).

Bineinteles, toti acesti functionari de stat, muncitori si soldati, aveau nevoie de doctori, ingineri, invatatori etc.

Un alt sistem de educatie, cel american, a excelat totdeauna prin accentul pus pe cerintele individului, nu ale statului. Fiecare participant are optiuni deschise in toate directiile.

Studentul isi alege singur cursurile care il intereseaza, profesorul isi alege orele si studentii. E unicul sistem din lume in care poate participa oricine, fara restrictii de varsta sau pregatire anterioara. Un fermier batran poate studia agronomia sau medicina veterinara, un mecanic auto poate "lucra" spre un grad universitar in inginerie, etc.

Institutiile superioare se intrec in atragerea studentilor prin tot felul de scheme inventive, de la cursuri serale sau prin corespondenta, pana la programe unice, concepute pentru nevoile economiilor locale sau regionale.

Daca un student are carente serioase in ceea ce ar trebui sa fie educatia de liceu sau nu o are deloc, institutiile ofera cursuri "remediale", in care toate aceste lipsuri se elimina, prin programe de studii individualizate. (Contra cost)

Exista burse pentru tinerii care au absolvit liceul cu note excelente, pentru veteranii care se intorc de la serviciul militar si pentru persoane cu dizabilitati. In rest, totul trebuie platit.

Prin 1975, un curs cu un laborator, costa 20,00 USD pe semestru. Prin 1985 acelasi curs costa de zece ori mai mult. Acum, un astfel de curs costa peste 500,00 USD, pe semestru.

Sistemul american de invatamant e bazat pe "credite". Un credit e echivalentul unei clase, de o ora, care se tine odata pe saptamana. Pentru a absolvi cu grad universitar "bachelor", de 4 ani, ai nevoie de cel putin 120 de credite. Pentru un grad "master" ai nevoie de un numar de vreo 60 de credite in plus.

In cursul primilor patru ani de universitate, cunoscuti ca "undergraduate", ai posibilitatea sa-ti alegi o specializare "major" si una "minor". Daca te gandesti la posibilitata de a lucra, in viitor, ca profesor in scoli primare, secundare sau superioare, trebuie sa studiezi pedagogie, pentru a obtine un certificat de invatamant public.

Multi doctori, ingineri, etc. cand se decid sa predea cursuri in unele institutii de specialitate, trebuie sa obtina aceste certificate. Asa se face ca devin colegi de clasa cu tineri de 19-20 de ani.

Programe de invatamant liniare sau circulare

Programele de invatamant din toate scolile lumii, pot fi numai de doua feluri: liniare sau circulare.

Un program liniar are o structura progresiva bazata pe lectiile anterioare. Ca exemplu, luati algebra sau trigonometria. Nu poti merge inainte fara sa-ti insusesti cunostiintele de baza intai: de la expresii simple la binoame, pe urma polinoame, ecuatii patrate, cubice, etc.

Un program circular, care nu se poate aplica in toate disciplinele, e ca un cerc divizat in segmenti periferici. Ca exemplu, luati studiul automobilului. Un segment reprezinta motorul, altul transmisia, altul sistemul electric, altul franele, etc.

Un participant poate intra in clasa, oriunde, acumuland cunostiinte din segmentele respective, pana ajunge la locul unde intrase pe cerc. Fiecare segment e un curs in sine, cu lucrari de laborator, examene, etc.

Fiecare tip de program are avantaje si dezavantaje, pe care nu le voi discuta aici. Ceea ce trebuie retinut e ca unele sisteme de invatamant din lume ofera mai multa flexibilitate in procesul de transfer al cunostintelor.

O problema cheie se pune atunci cand administratorii unui sistem de educatie nu stiu pe ce cale sa mearga. Exista doar doua optiuni in lumea dascalilor: creezi un "specialist" intr-un domeniu extrem de limitat sau creezi un "generalist".

De aceea, in America, mai toate programele de invatamant superior au o latura "academica" si una de specialitate. Un student nu poate absolvi fara un anumit numar de credite academice.

Materiile academice constau din limba si literatura, chimie, fizica, matematica, limbi straine, istorie, geografie, retorica si filosofie.

Subiectele de specialitate, fie ele in domeniul tehnologiei sau al artelor, comert, sau inginerie, formeaza cam 80% din programul de studii. Fiind analitice, acestea intra in detalii de profunda specializare.

Unii studenti devin pereniali, "studenti de profesie", care isi iau mai multe grade universitare, pentru ca isi pot permite. Altii, odata incepand studiile universitare, nu mai parasec scoala niciodata, ei devenind profesori.

Cât de mult își dorește Ciolacu victoria Gabrielei Firea la Capitală: ”La nivel vizibil, vor fi declarate susțineri”

Odată cu retragerea medicului Cătălin Cîrstoiu și renunțarea la candidatura comună PSD-PNL pentru Primăria Capitalei, liderul social-democraților, Marcel Ciolacu, se găsea în situația...

Liderul PSD îi răspunde lui Clotilde Armand: ”Să-și ia un avocat bun”

Premierul Marcel Ciolacu a reacţionat joi, 25 aprilie, la declaraţiile primarului Sectorului 1, Clotilde Armand, transmiţându-i acesteia să îşi ia un avocat bun pentru că ”a încălcat...