Pro si contra trecerii clasei a IX-a de la liceu la gimnaziu

O discutie aprinsa se poarta de catva timp in media pe margina oportunitatii trecerii clasei a IX-a de la liceu la gimnaziu, prevedere continuta in proiectul Legii Educatiei Nationale.

Se aduc argumente si in favoarea si contra prevederii, cu motivatii diverse, in functie de cine argumenteaza si ce interese apara.

Incerc sa fac o trecere in revista a argumentelor pro si contra, urmand ca cititorii sa-si faca o idee si sa decida cine are dreptate.

Argumente pro

1. Initiatorii proiectului argumenteaza in primul rand cu rata de abandon nepermis de mare, circa 20%, la trecerea de la clasa a VIII-a la clasa a IX-a. Lipsiti de resurse materiale, elevii de 14 ani din rural, mai ales, renunta sa se inscrie la clasa a IX-a la liceele din orasele apropiate, pentru ca nu au bani de naveta sau de cazare si masa la oras.

In 2009, din 209.000 elevi inscrisi in clasa a VIII-a, doar 176.000 s-au prezentat la repartitia computerizata pentru claza a IX-a, anul scolar 2010-2011. Restul, circa 16% au renuntat din start sa-si continuie studiile.

Dintre cei care au inceput totusi clasa a IX-a, o buna parte, (circa 5%), a renuntat pe parcursul trimestrului I, din cauza banilor sau a efortului necesar navetei.

La 14 ani, fara dreptul de a se angaja, tanarul incepe sa munceasca alaturi de familie in agricultura de subzistenta, reluand destinul economic al parintilor.

Care este schimbarea adusa de proiect?

Tinerii stau in scoala pana la 16 ani, varsta mondiala de intrare in piata muncii. Cu un curriculum axat pe competente, de comunicare si operare calculator in primul rand, elevii termina invatamantul obligatoriu mai bine echipati pentru piata muncii si fara o rata de abandon uriasa, pentru ca scoala "vine la elevi", nu elevii se duc la scoala, uneori la zeci de kilometri distanta.

Elevii vor termina invatamantul obligatoriu in aceeasi localitate, in aceeasi scoala si in sanul familiei, situatie de natura sa scada semnificativ abandonul scolar.

2. Daca dorim o evolutie de perspectiva a comunelor mari spre stadiul de oras, schimbarea destinului economic de subzistenta la "coada vacii", atunci, alaturi de asfalt, canalizare, gaze, apa curenta, servicii medicale, investitii in turism si unitati de prelucrare a produselor agro-zootehnice, este necesara o scoala puternica, cu responsabilitati si atributii sporite, un pilon absolut necesar. Care sa atraga familiile tinere sa-si construiasca un viitor in aceste comunitati, tinand cont si de limitarea posibilitatilor de angajare de la oras.

3. Ce oportunitati au tinerii absolventi ai invatamantului obligatoriu in aceasta noua formula?

a. Sa intre in piata muncii, in localitatea de domiciliu sau in altele apropiate. Achizitiile ulterioare din educatia nonformala si informala pot fi certificate si proiectul contine numeroase prevederi in acest sens. Exista meserii usoare (in industria hoteliera, servicii, comert, paza, etc.) care pot fi insusite fara mare dificultate direct la locul de munca.

b. Pot continua studiile in scoala profesionala, organizata separat de liceul tehnologic, in cazul in care se va retine aceasta propunere. Meseriile mai complicate din constructii, servicii auto, industrie alimentara, operare si intretinere masini si utilaje necesita o instruire practica si tenhica-teoretica ampla, cu o durata de circa 2 ani, cu cel putin 50% din timp alocat instruirii practice.

Agentii economici ar urma sa participe, intr-un parteneriat public-privat, la realizarea acestui tip de scolarizare, asigurand instruirea practica, o parte din cheltuieli, eventual un loc de munca dupa terminarea scolii profesionale. Sistemul a mai functionat la noi cu rezultate notabile.

Nu poti oferi doar parcursul liceal, cand nu toti tinerii au inclinatiile si resursele necesare pentru a parcurge teorii sofisticate, presupuse de curricula liceala. Doar daca doresti sa "impingi" cat mai multi tineri, daca se poate chiar toti, sa "cotizeze" apoi la invatamantul superior, de stat sau privat, in schimbul unor diplome lipsite de relevanta.

c. In sfarsit, pot urma liceul, in filiere teoretica, tehnologica si vocationala, in functie de aptitudini, talente, inclinatii, pasiuni. In virtutea caracterului deschis al invatamantului exista posibilitatea trecerii de la o forma sau filiera la alta, in momentul cand tanarul decide ca i se potriveste mai bine alt traseu educational.

4. Ideea existenta in prezent de a face formare profesionala incepand cu clasa a IX-a, la varsta de 14 ani, nu tine cont de resursele intelectuale, psihice si fizice ale tinerilor de aceasta varsta, in contextul tehnologiilor actuale supersofisticate.

Autoturisme cu echipamente si subansamble electronice si informatice, masini si utilaje de mare complexitate, aparatura casnica, centrale termice, instalatii si echipamente care presupun cunostinte avansate de electrotehnica si electronica, toate acestea nu pot fi asimilate in vederea depanarii si operarii intre 14-16/17 ani.

Chiar si meserii din constructii, zidar, fierar, dulgher, nu pot fi asimilate, deoarece protectia muncii interzice instruirea practica pe infrastructuri cu pericol de accidentare la varste asa de mici. Altfel stau lucrurile in domeniul formarii profesionale intre 16-18/19 ani.

Argumente contra

1. Lipsa spatiilor de invatamant si a resursei umane. Este o obiectie care pare a fi intemeiata. Doar ca aceasta modificare de structura ar urma sa se produca peste 2-3 ani, timp suficient pentru asigurarea bazei materiale si a resurselor.

Populatia scolara a scazut cu 24% in ultimii 15 ani, asa ca spatiile scolare libere s-au inmultit, nu s-au micsorat. Situatia difera de la judet la judet si presupun ca ministerul are studii de impact.

Actualii profesori din rural pot preda si la clasa a IX-a, fara calificari suplimentare. Administratiile locale si centrale pot duce o politica inteligenta de atragere in rural a cadrelor didactice calificate, in special a familiilor tinere, prin salarii mai mari comparative cu urbanul, cu locuinte si masini de serviciu, loturi pentru constructie de locuinte personale etc., facilitati valabile doar pe perioada cand sunt angajati in localitatea care le asigura.

2. Un alt argument important se refera la faptul ca in actuala structura, dupa invatamantul obligatoriu finalizat la liceu, tinerii primesc o calificare certificata de atestate profesionale care le permit intrarea in piata muncii in conditii mai bune, iar in varianta din proiectul de lege tinerii ar fi sortiti sa ramana la "coada vacii".

In primul rand, ca doar tinerii de la filiera tehnologica primesc o astfel de calificare, nu si cei de la filierele teeoretica si vocationala, majoritari. Apoi, in conditiile in care baza materiala de instruire practica din grupurile scolare este, in multe locuri, ca si inexistenta, iar numarul orelor de instruire practica este extrem de redus (3 ore pe saptamana), aceasta calificare este iluzorie, nu este luata in seama de angajatori.

Principala eroare care se face in acest caz este ca nu poti incarca tineri cu resurse oricum mai mici, cu trei sarcini de invatare: cultura generala, cultura tehnica teoretica si instruirea practica. De cele mai multe ori nu reusesc sa faca fata, in bune conditii, niciuneia dintre cele trei sarcini.

3. Migrarea profesorilor de la urban la rural. Nu este obligatorie peste tot. Si oricum, intre a migra mase de elevi, de la sat la oras, este preferabila "migrarea" doar a unor profesori, de la urban la rural, stiut fiind ca la o clasa de 28 de elevi se normeaza in medie 1,8 profesori. Cu masurile de acompaniament pe care le-am specificat mai sus.

In mediul urban, constituirea de consortii scolare cu participarea liceelor si scolilor generale, pentru utilizarea in comun a resurselor umane si materiale, face ca aceasta problema sa nu se puna.

4. Un alt argument important si credibil este reducerea duratei liceului de la 4 la 3 ani. Daca pentru filiera teoretica nu este o problema, o parte din curricula poate fi transferata la clasa a IX-a gimnaziala, la filierele tehnologica si vocationala obiectia este cat se poate de reala.

Prelungirea la 4 ani a liceului pentru aceste filiere face ca varsta de finalizare a invatamantului liceal sa creasca la 20 de ani, mult peste varsta acceptabila de 18, maximum 19 ani. In plus, aceste doua filiere ar deveni neatractive, elevii preferand o filiera de trei ani.

O solutie posibila ar fi o organizare a curriculei astfel incat, acolo si atat cat este posibil, sa fie parcursa si in clasa a IX-a gimnaziala, la orele de tehnologie sau de curriculum la dispozitia scolii.

In concluzie, in opinia mea argumentele pro sunt mai importante decat cele contra, perioada de tranzitie si de pregatire a aplicarii acestei noi structuri fiind, in principiu, suficienta pentru realizarea ei in bune conditii.

Prof. Stefan Vlaston

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...

Ungaria dă asigurări că susține aderarea deplină a României la Schengen. Măsurile decise în urma vizitei lui Cătălin Predoiu la Budapesta VIDEO

Ungaria va continua să susţină accederea României în spaţiul Schengen cu frontierele terestre în acest an, a transmis ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, în urma unei...