Pe Internet apar toate dejectiile limbii romane - Interviu cu profesoara Carmen Borza

Limba romana trece printr-un proces de degradare accelerata pentru ca ea reverbereaza social, afirma profesoara de limba romana Carmen Borza, de la Scoala Centrala din Bucuresti.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, profesoara Carmen Borza a enumerat cele mai frecvente greseli care apar in vorbirea curenta, unele deja cu caracter de fenomen, dar si alte tipuri de stalcire a limbii, precum "romgleza".

Limbajul specific noilor tipuri de comunicare Facebook, Messenger este foarte periculos pentru tineri, pe de-o parte pentru ca este foarte lapidar si elimina practic comunicarea, dar si pentru ca deformeaza gandirea copiilor, a explicat profesoara Carmen Borza.

In interviul acordat Ziare.com, profesoara a aratat care sunt varstele cele mai vulnerabile la modelele toxice si cum ar putea fi reapropiati copiii de carte, plecand de la ideea ca generatiile nu seamana intre ele si nu trebuie comparate.

Auzim in jurul nostru, pe strada, la televizor, peste tot, o limba romana urata, vulgarizata si agramata. De ce?

Limba este un organism viu, care reverbereaza social. Tot ce inseamna influenta exterioara se vede si in limba, iar intr-o societate si o perioada de tranzitie, limba romana se afla si ea intr-o tranzitie care nu pare sa se indrepte catre un punct bun.

Ati constatat un proces de degradare a limbii?

Da, in mod evident, asistam la un proces de degradare accelerata la nivelul tuturor palierelor limbii romane, incepand cu lucruri banale, de tipul acordului dintre subiect si predicat, si terminand cu invazia termenilor straini, xenisme. Tot mai multe persoane, mai ales tinerii, prefera sa utilizeze termeni straini atunci cand exista un echivalent frumos si bun in limba romana.

Vorbim in primul rand de terminologia din domeniul informatic, dar nu numai. Ma deranajeaza in special cand aud la fiecare trei cuvinte in romana o expresie in engleza, chiar la persoane titrate. Spre exemplu, poti vorbi foarte bine in limba romana despre complexul copilului singur la parinti, nu trebuie sa spui "tipul one child". Chiar daca stii engleza, nu e nevoie sa-ti pangaresti permanent limba cu barbarisme.

Care sunt cele mai frecvente greseli pe care le observati? Unele dintre ele au capatat deja caracter de fenomen?

Da. Primul la care ma gandesc este adverbul restrictiv "decat", pe care noi l-am invatat ca fiind corect de folosit doar in contexte negative. Pot spune "Nu am decat doua ore", nu e corect sa spun "Am decat doua ore". Pot folosi formula eleganta "doar doua ore" sau pe cea mai putin eleganta, dar corecta "numai doua ore".

Extinderea aceasta a lui "decat" nu v-o pot explica, dar pot sa va spun ca este foarte greu de combatut pentru profesor.

Apoi, celebrul "care" in loc de "pe care". Frecvent apar verbele de conjugarea a doua, de tipul "a parea", "a placea", folosite ca verbe de conjugarea a treia - "mi-ar place" in loc de "mi-ar placea", forma corecta. Tendinta limbii va fi sa accepte insa aceste erori si sa le normeze. Eroarea care se generalizeaza devine norma si e acceptata.

Deci reusim sa ne pocim limba pana la urma....

Nu e numai cazul limbii romane. Se intampla si in engleza, si in franceza. In limba functioneaza o lege numita, amuzant, dar sugestiv, "legea minimului efort". Vorbitorii au tendinta sa aleaga varianta cea mai simpla.

Eu ma astept ca formulele incorecte sa fie normate pana la urma, bazadu-ma pe precedente. Acum cativa ani forma corecta de plural a cuvantului "capsuna" era "capsune", "capsuni" fiind arbustii care fac capsune. In acest moment, DOOM accepta si legitimeaza pentru fructe si forma "capsuni". "Piersice" ar fi fost forma corect de plural pentru "piersica", dar forma folosita este piersici. Probabil la fel se va intampla cu "visina", in 50 de ani pluralul corect va fi "visini", deja tot mai folosit.

La fel si cu "mi-ar place" in loc de "mi-ar placea". Verbul "a ramane", acum de conjugarea a treia, in perioada interbelica era de conjugarea a doua, "a ramanea". Presiunea vorbitorilor l-a modificat.

Influenta noilor mijloace de comunicare si socializare: SMS, Messenger, Facebook au influentat major limba romana?

In mod evident, insa nu doar limba romana. Discutia despre schingiuirea limbii e si in alte tari. Francezii au inventat un temern pentru invazia de cuvinte englezesti - frangleza. Si noi putem vorbi despre o romgleza. Este ingrijorator ca acest mijloc de comunicare folosit cu precadere de tineri e total necenzurat si nu ma refer la nivelul ideatic, ci ortografic, semantic, lexical.

Pe Internet apar toate dejectiile limbii romane, iar anonimatul elimina responsabilitatea pentru ceea ce spui. Libertatea aceasta totala dauneaza limbii.

Propozitiile eliptice nu modifica si felul de a gandi, nu doar pe cel de a scrie si de a te exprima?

Absolut. Stilul acesta lapidar nu are avantajul sententelor, scurte si pline de miez. Limbajul e minimal, grobian, transmiti doar reactii imediate. Este un limbaj frust in care emiti primul gand care-ti trece prin cap. E foarte pagubos si este motivul pentru care si profesorii, si parintii ar trebui sa fie constienti ca accesul copilului la tipul acesta de distractie ar trebui drastic limitat.

E distractie, nu tip de comunicare. Verbul a comunica nu inseamna doar un meci de ping-pong cu vorbe. Comunicarea este psihologica, emotionala, lingvistica, iar tipul acesta de discutie moderna anuleaza sensul cuvantului comunicare stabilit de milenii.

Ganditi-va la dialogurile lui Platon. Care o fi legatura intre dialogurile platonice si dialogurile de pe mess? Asta arata si involutia rasei umane.

E o paralela pe care as vrea sa o dezvoltam. Tot mai mult pe Mess si pe Facebook, tot mai putin cu o carte in mana.

E un complex de factori, la care m-am gandit ca profesoara si ca mama a unui copil pe care l-am vazut foarte interesat de lectura cand era mic si tot mai putin interesat pe masura ce a crescut. E acelasi copil, n-a patit nimic, aceiasi parinti, aceeasi biblioteca in casa. Cand era mic se tinea dupa mine sa-i citesc, acum ma tin eu de el cu cartea in mana.

Am multi parinti care vin si imi spun ca sunt fericiti sa ii vada pe copii citind orice, nu mai conteza daca e de mare valoare literara. Pana la urma, daca citeste, printre carti mai putin valoroase ajungi sa i le strecori si pe cele valoroase. Nu mai putem compara generatia actuala cu aceea a parintilor sau bunicilor lor. Trebuie sa schimbam si noi abordarea.

In plus, copiii sunt reflectarea societatii noastre si cat timp sunt cultivate modele de proasta calitate, bombardamentul vizual la care sunt supusi ii indeamna catre orice altceva decat cititul, ei sunt ca buretele.

Cum poate fi reapropiat copilul de carte?

Tot la adulti e solutia, dar la nivel national. Asta e o problema de importanta nationala. Cititul nu te face doar un om mai informat, ci te dezvolta, iti mareste capacitatea de intelegere, profunzimea. Un om care citeste e un om mai bun, mai dispus sa-si plece urechea catre aproapele sau.

Ar trebui sa existe o campanie serioasa pe mai multe paliere. Asa cum exista la televizor spoturile care spun "Consumati doi litri de lichid pe zi", ar trebui sa existe, mai ales pe canalele de desene animate, indemnuri: "Citeste cinci pagini pe zi si vei fi un om mai bun!"

Ar trebui reinfiintate bibliotecile rurale scolare. Dar editurile nu au resurse pentru donatii masive, iar in minister nu exista un fond pentru biblioteci. Noi nu vorbim doar despre copiii din Bucuresti si din marile orase. Vorbim si despre copiii din mediul rural, care, cand stau cu oile pe camp, poate ar citi o carte. Nu cred ca sunt idealista, cunosc oameni care asa si-au petrecut copilaria.

Acum, la tara, un copil si sa vrea sa citeasca o carte nu prea are cum. La scoala nu mai exista biblioteca, iar parintii si daca au bani nu au de unde sa cumpere carti pentru ca librarii in mediul rural nu exista. E nevoie nu doar de biblioteci scolare, ci si de biblioteci publice, la un numar de locuitori.

Niciun copil nu se va indrepta spre carte singur, daca are atatea tentatii.

Daca citesti ajungi un om mai bun, dar nu neaparat si mai bogat. Avem o mare problema cu modelele din societate care nu pledeaza pentru carte.

Eu nu cred ca situatia este atat de dramatica. Copiii, pana la 10 ani, habar nu au de modelele de la TV, se afla sub influenta scolii si a familei. Adolescentii de 16 -18 ani deja deceleaza intre aparenta si esenta, intre valoare si nonvaloare. Chiar si atunci cand aleg nonvaloarea, sunt constienti de asta.

Grupa de varsta periculoasa este in gimnaziu si in primii ani de liceu, cand copiii pierd influenta benefica a invatatorului, incep sa respinga influenta familiei si nici nu au maturitatea de a intelege ce e in spatele stralucirii. La varsta asta, sub bombardament hormonal, ce spune mama si tata e plictisitor si demodat. Cei mai noncoformisti parinti sunt ca niste calugari franciscani pentru copiii lor.

Nici profesorii nu mai au impactul pe care il aveau candva. Rar un profesor ajunge la sufletul copilului atat de mult incat sa determine o schimbare de comportament. Singura solutie e un efort concertat, familie, profesori, societate, si trebuie umblat pe canalele pe care copiii le acceseaza.

Dar stiti un proverb romanesc spune "incetul cu incetul se face otetul". Asa cum a fost nevoie sa se dezechilibreze o societate, asa va fi nevoie de niste ani pentru reechilibrare, iar cheia reechilibrarii sunt copiii si de aceea trebuie sa investim in ei. Cartea este investitia esentiala. In educatia copilului trebuie sa mearga investitia principala a parintelui, nu in haine si jucarii. Si cand se va intampla asta, ceva se schimba.

Vizita președintele României, Klaus Iohannis, în Coreea de Sud. Vor fi semnate colaborări pe apărare și energie nucleară

Preşedintele Klaus Iohannis va efectua, săptămâna viitoare, de luni până miercuri, o vizită oficială în Republica Coreea, la invitaţia omologului său, Yoon Suk Yeol, informează...

PNL și PSD așteaptă "clarificări" de la Cătălin Cîrstoiu, "în această săptămână". Când va fi anunțată decizia în privința candidatului la Primăria Capitalei

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a afirmat, joi seară, că, în acest moment, Cătălin Cîrstoiu este candidatul alianţei PSD-PNL, dar acesta trebuie să clarifice public toate aspectele care...