Anul scolar, deschis cu "Genunchele"

Incep scolile. Ca in fiecare an din ultimele aproape trei decenii, scolile ridica o multime de probleme, mereu aceleasi: nu sunt manuale, nu sunt terminate reparatiile, unitatile scolare stau neautorizate, uneori lipseste apa curenta, toaletele sunt in curte, iar ministrul de resort ne asigura ca asa e normal si ca totul e OK.

Insusi premierul este de parere ca asta cu autorizatiile "este o falsa problema. Este o supra-reglementare". Cum asa? Premierul ne indeamna la nerespectarea reglementarilor pentru ca nu sunt bune? A avut toata vara la dispozitie sa le modifice cum vrea, dar nu le-a modificat, iar acum ne indeamna la incalcarea legii. Cine ne indeamna? Primul ministru al tarii? Halal stat de drept!

Mi-e teama ca si cei de la #Colectiv credeau ca sunt supra-reglementari, atunci cand tratau peretii cu vopsea ignifuga, fara sa fi citit instructiunile scrise bulgareste, si stiti ce a iesit. Doamne fereste!

Dar nu autorizatiile au declansat in anul acesta scandalul cel mai mare, ci manualele. Mai exact, lipsa de manuale. Noroc ca ministrul Educatiei, dl Liviu Pop, are o solutie: si manualele sunt o supra-reglementare, cel putin pentru clasa a V-a. Nu e nevoie de ele.

In locul lor, a si dat dispozitie sa se redacteze un fel de digest. Acolo se gasesc pe scurt toate materiile de-a valma: istorie, georgrafie, matematica, limba materna, religie, engleza, franceza, biologie, educatie plastica si muzicala, tehnologie, limba romana.

Daca am inteles bine, acest mixtum compositum este nascocit personal de dl ministru Pop, mai mult ca sa le dea peste nas celor care-l iau peste picior cu lipsa manualelor, sub petextul ca a dormit in papuci toata vara, in loc sa se ingrijeasca de manuale.

Imi permit sa-i fac ciititorului o confidenta: sunt incarcat de ani. Ca scolar, am apucat vemuri mult mai grele decat cele de azi. Eram in prima clasa primara cand a fost asasinat primul ministru al tarii, I.G.Duca. Eram in liceu cand a fost asasinat alt prim ministru, Armand Calinescu. Am apucat zilele de cosmar cand Romania ceda teritoriile sale unor vecini: Basarabia, Ardealul de Nord, Cadrilaterul.

In ianuarie 1941, mergand spre scoala, am vazut oameni secerati de gloante pe strada Stirbey Voda. Era rebeliunea legionara. Am trait razboiul, bombardamentele, armistitiul, ocupatia sovietica. Rusii rechizitionau totul. Lipseau alimentele, lipseau lemnele, carbunii (caloriferele erau inca o raritate), nu gaseai ghete, haine, nimic. Lipsea totul. Dar n-au lipsit niciodata manualele scolare.

Ministerul n-avea prea multa treaba cu manualele. Stabilise reglementari valabile o data pentru totdeauna, nu le modifica nimeni de la un an la altul, iar restul mergea de la sine. Autorii redactau manuale, ministerul le aviza, editurile le tipareau iar noi le cumparam de la librarie, sau de la anticariat, dupa buzunarul fiecaruia.

Niciodata n-a lipsit vreun manual si nu stiu al cui era meritul. Stiu insa ca in fruntea Ministerului Invatamantului (asa se numea institutia atunci) erau numai somitati, al caror nume te cutremura si astazi.

Profesorul universitar Ion Petrovici, membru titular al Acadeniei Romane, autorul a numeroase lucrari literare, a nu mai putin de 35 publicatii filosofice in limba romana din care 7 traduse si publicate in alte limbi, detinea prin anii '40 portofoliul incredintat astazi dlui Liviu Pop. Mda, pe mine dl Pop nu ma cutremura deloc.

Anterior profesorului Petrovici, fusese ministru in guvernul Gigurtu o alta somitate a culturii romanesti, istoricul Ion Caracostea, de asemenea membru al Academiei Romane, personalitate de presigiu european, important insufletitor al miscarii literare interbelice romanesti.

Anterior istoricului Caracostea, "Ministerul Instructiunii Publice", cum s-a numit la un moment dat, fusese condus de doctorul Constantin Angelescu, nepot al lui Spiru Haret, apartinator unei familii dedicata din tata in fiu invatamantului. In treacat fie zis, profesorul Angelescu este initiatorul introducerii in Romania a bacalaureatului dupa model francez.

Nu vreau sa ranesc orgoliul numanui, dar mi se pare ca, pe langa acesti lampadofori ai culturii romanesti, actualul ministru Liviu Pop, fost lider sindical, se posteaza precum puricele pe langa elefant.

Este recunoscut faptul ca, in perioada interbelica, invatamantul romanesc era de o calitate apreciata la nivel european si am convingerea ca o buna parte din merit le apartinea academicienilor Petrovici, Caracostea, Angelescu sau altora ca ei, care insa nu aveau in agenda autorizarea scolilor, tiparirea manualelor, reparatul cladirilor.

Asta era agenda unor functionari, dispeceri, inspectori alesi cu grija, ca nu cumva din nepriceperea lor, sa apara o umbra pe obrazul respectatului sef al institutiei.

Astazi, pe agenda ministrului sunt autorizarile, reparatiile si editarea manualelor, iar calitatea invatamantului mi-e teama ca nu se afla pe agenda nimanui.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...