Zece obiective pentru educatie inaintate partidelor politice de Consiliul National al Elevilor

Miercuri, 08 Iulie 2020, ora 07:02
5142 citiri
Zece obiective pentru educatie inaintate partidelor politice de Consiliul National al Elevilor
Elevi la Adunarea generala a Consiliului National al Elevilor FOTO: Facebook/Consiliul National al Elevilor

Consiliul National al Elevilor (CNE) propune partidelor politice, in contextul alegerilor parlamentare, 10 obiective pentru educatie.

Tinerii de pe bancile scolilor din Romania isi doresc burse pentru toti elevii, introducerea unui modul obligatoriu de educatie ecologica pentru cadrele didactice si profesori mai pregatiti, transmite CNE printr-un comunicat.

Comunicatul integral al Consiliului National al Elevilor

"Alegerile parlamentare se apropie si, odata cu acestea, reconfigurarea programului de guvernare si stabilirea unor noi obiective ale urmatorului Guvern. In acest sens, Consiliul National al Elevilor lanseaza cele 10 obiective pentru dezvoltarea educatiei, obiective care contin atat o parte de contextualizare, cat si o parte de masuri concrete pe care decidentii sa le includa in programul lor de guvernare. Scopul nostru este ca toate partidele politice sa isi asume aceste obiective absolut necesare pentru dezvoltarea sistemului de invatamant preuniversitar.

De ce sunt acestea cele mai reprezentative masuri pe care le putem cere de la partidele politice in an electoral? Partidele politice nu discuta cu elevii, desi guvernarea se face si pentru acestia, intrucat politice educationale ne afecteaza in mod direct. Consiliul National al Elevilor a consultat sute de elevi din intreaga tara prin intermediul unor ateliere de lucru online realizate de consiliile judetene ale elevilor, cu sprijinul consiliilor scolare ale elevilor. Pe modelul Sustainable Development Goals (SGDs) si European Youth Goals (EYGs), am creionat cele 10 obiective pentru dezvoltarea educatiei, din perspectiva elevilor din Romania.

1. Burse in toata Romania

Demersurile Consiliului National al Elevilor s-au orientat catre superficialitatea cu care sunt tratate bursele scolare de catre autoritati inca de la inceputul anului 2017. Ce se presupunea a fi o interventie simpla in sensul reglementarii nu doar a obligativitatii, dar si a unei sume minime pentru acordarea burselor, s-a dovedit a fi o lupta impotriva persoanelor aflate la carma sistemului educational.

Desi victoria a fost partiala in anul 2019, odata cu promulgarea Legii nr. 38, care prevede obligativitatea acordarii burselor, Statistica Nationala privind Acordarea Burselor ne arata ca un procent de 36% din totalul primariilor care au raspuns solicitarilor in baza Legii 544/2001, au acordat burse in cuantum de 0 lei, un procent de 55% din primarii au acordat burse partial sau in cuantum foarte mic si doar 9% din primarii au respectat legislatia si au tinut cont de nevoile elevilor.

Conform Legii Educatiei Nationale, educatia este o prioritate nationala care urmareste dezvoltarea libera si armonioasa a individului, dar si incurajarea participarii active in societate si asigurarea incluziunii sociale si pe piata muncii. Cu toate acestea, elevii infrunta zilnic probleme cauzate de lipsa echitatii din sistem. De aceea, pentru a evita cazurile in care bursele sunt oferite in cuantumuri mult prea mici, chiar si in cazul burselor sociale, unde cuantumurile nu reflecta nevoile de subzistenta, si pentru a evita acordarea acestora intr-un mod inechitabil, Consiliul National al Elevilor propune:

- responsabilizarea tuturor autoritatilor publice locale in sensul acordarii burselor pentru toti elevii eligibili;

- monitorizarea periodica a modului in care autoritatile publice locale acorda burse;

- relaxarea criteriilor privind acordarea burselor sociale, in sensul in care mai multi elevi pot fi eligibili pentru acest tip de bursa;

- cuantumul minim sa fie impus autoritatilor publice locale, anual, prin Hotarare de Guvern;

banii pentru acordarea acestor burse sa vina de la bugetul de stat, pe linie dedicata, catre autoritatile locale;

- cresterea progesiva a burselor acordate pentru elevii din invatamantul profesional si tehnic, cu minimum 50% in primul an de guvernare.

Consideram ca nevoile financiare ale elevilor nu sunt constante, ci depind direct proportional de situatia economica a tarii. Conform studiilor realizate de Institutul National de Statistica pentru anul 2018, putem observa ca suma medie cheltuita lunar intr-o gospodarie pentru alimente si utilitati insumeaza 1125 lei. Considerand media de 2,6 persoane intr-o gospodarie, ajungem la concluzia ca este nevoie de aproximativ 432 de lei pentru a implini nevoile minime de trai. Astfel, noi propunem calculul cuantumului pentru fiecare dintre cele patru tipuri de bursa ca fiind un procentaj din salariul minim net pe economie, o practica des utilizata in unele state ale Uniunii Europene.

Tinand cont de nevoile si necesitatile beneficiarilor fiecarui tip de bursa, propunem urmatoarele procente:

bursa sociala: lunar, 30% din salariul minim net pe economie;

bursa de studiu: lunar, 32,5% din salariul minim net pe economie;

bursa de merit: lunar, 35% din salariul minim net pe economie;

bursa de performanta: lunar, 37,5% din salariul minim net pe economie.

2. Educatie pentru sustenabilitate

La nivel global, statisticile sunt destul de clare: schimbarile climatice sunt reale, iar ele au loc cu o viteza alarmanta. In Romania, poluarea cu plastic este un subiect care, pana de curand, a lipsit cu desavarsire de pe agenda publica a decidentilor politici.

Pentru a veni in sprijinul solutionarii acestei probleme, Consiliul National al Elevilor propune urmatoarele obiective:

- introducerea unui modul obligatoriu de educatie ecologica pentru cadrele didactice, astfel incat acestea sa aiba abilitatile necesare pentru a preda educatia pentru sustenabilitate;

implementarea Legii 194/2019 in toate unitatile de invatamant preuniversitar din Romania, pentru a asigura finantarea necesara colectarii selective in aceste unitati;

- scoli debirocratizare pe bune - toate documentele de studii, cererile de la secretariatul scolii, precum si actele administrative privind transparenta decizionala/ institutionala vor putea fi vizualizate online;

- utilizarea resurselor educationale digitale, protejand, totodata, mediul inconjurator prin reducerea consumului de hartie in scoli;

- introducerea unui modul de educatie ecologica/ educatie pentru sustenabilitate in trunchiul comun/ in programa uneia dintre materiile existente (ex.: biologie/ chimie), pentru a-i ajuta pe elevi sa inteleaga mai multe despre fenomenul schimbarilor climatice.

3. Planuri-cadru actualizate

In urma cu doi ani, Consiliul National al Elevilor a initiat campania "Planurile-cadru au nevoie de o schimbare reala!", campanie care s-a bucurat de sustinerea a peste 130.000 de cetateni care solicitau reforma curriculara. La momentul respectiv, vocea elevilor a determinat retragerea planurilor-cadru propuse de Ministerul Educatiei Nationale, planuri-cadru care nu aduceau schimbarea necesara la nivelul sistemului educational. Printre solicitarile Consiliului National al Elevilor privind reforma curriculara se numara:

- prioritizarea etapelor dezvoltarii curriculumului (elaborarea planurilor-cadru sa porneasca de la profilul absolventului);

- planul de invatamant sa fie conceput astfel incat sa favorizeze anumite iesiri din sistem (sa ne asiguram ca, fie ca alege invatamant superior, piata muncii sau alta alternativa, elevul are anumite competente "pentru viata");

- prioritizarea disciplinelor studiate;

- focalizare mai intensa asupra particularitatilor elevilor;

- transferul accentului de pe scoala pe elev prin transformarea curriculumului la decizia scolii in curriculum la decizia elevului din oferta scolii;

- grupe formate dintr-un numar minim de aproximativ 15 elevi pentru organizarea materiilor din curriculum la decizia elevului din oferta scolii;

- plaja mai larga a posibilelor materii "optionale" (educatie pentru sanatate, educatie juridica, oratorie, gandire critica etc.);

- pilotarea unor planuri-cadru specifice in anumite unitati de invatamant preuniversitar si monitorizarea impactului acestora asupra elevilor, pe termen mediu si lung, prin implementarea articolului 26 din Legea educatiei nationale nr. 1/2011;

- prioritizarea formarii cadrelor didactice, atat initiala, cat si continua, in sensul identificarii si utilizarii unor metode inovative de predare-aprofundare-invatare-evaluare;

imbinarea metodelor de predare online cu cele offline, astfel incat procesul educational sa fie centrat pe elev si sa fie permisa organizarea unor grupe de studiu intr-un mod cat mai sustenabil;

- transparenta in procesul de definitivare a planurilor-cadru si includerea elevilor in toate fazele procesului de reforma curriculara;

- reformarea planurilor-cadru pentru invatamantul liceal si gimnazial, astfel incat acestea sa fie implementate incepand cu anul scolar 2021-2022. Este de retinut faptul ca legea privind scaderea numarului de ore la gimnaziu trebuie implementata de urgenta, iar reforma curriculara pentru invatamantul liceal nu mai poate fi tergiversata.

4. Formarea cadrelor didactice - profesori mai pregatiti!

Studiile de specialitate din domeniul stiintelor educatiei releva faptul ca una dintre componentele principale ale unui act educational de calitate este formarea initiala si continua a cadrelor didactice.

"O pregatire de calitate superioara a profesorilor, bazata pe un sistem integrat de formare initiala, stagiatura si dezvoltare profesionala continua este necesara acum mai mult decat oricand pentru a raspunde cerintelor actuale ale profesorilor si ritmului schimbarii aflat in crestere, precum si noilor cerinte pe care acestia le vor intampina pe parcursul vietii profesionale." (Serbanescu, 2011)

Din acest motiv, Consiliul National al Elevilor propune urmatoarele obiective pentru urmatorul program de guvernare:

- formarea de calitate a cadrelor didactice din invatamantul preuniversitar, prin implementarea masteratului didactic in universitatile din Romania;

- restructurarea Caselor Corpului Didactic, astfel incat acestea sa devina cu adevarat un livrator de servicii de formare calitative, racordate la nevoile unui profesor din sistemul educational actual;

- profesionalizarea carierei didactice si dezvoltarea politicii privind etica in profesia de cadru didactic, monitorizarea implementarii codului cadru de etica pentru personalul didactic si a legislatiei in vigoare;

- formarea profesorilor astfel incat acestia sa incurajeze gandirea critica si sa utilizeze metode inovative de predare, iar simpla dictare a unui text din manual sa nu mai reprezinte o practica intalnita in unitatile de invatamant preuniversitar din Romania;

- operationalizarea unui mecanism de mentorat intre profesori (de exemplu, profesorii cu rezultate exceptionale pot pregati profesori care predau in mediile defavorizate). Acest mecanism trebuie dublat de o finantare corespunzatoare;

- introducerea feedbackului semestrial pentru cadrele didactice oferit de catre elevi in metodologia privind evaluarea personalului didactic;

- decontarea integrala, de catre unitatile de invatamant, a cursurilor de formare a cadrelor didactice, pentru a facilita participarea acestora.

5. Consiliere si orientare in cariera pentru toti elevii

Printre cele mai frecvente solicitari ale Consiliului National al Elevilor se numara asigurarea cadrului necesar elevilor pentru a-si alege un parcurs in invatamantul universitar si pentru a fi integrati corespunzator pe piata muncii.

In acest sens, pornind de la continutul planurilor-cadru pentru ciclul liceal, care deseori lasa elevii fara o perspectiva de viitor cu privire la domeniul in care si-ar dori sa activeze, consilierea si orientarea in cariera joaca un rol vital pentru acestia.

"Informarea si consilierea profesionala reprezinta orice informatie si/sau sprijin specializat oferit unei persoane cu privire la: alegerea unei ocupatii, progresul intr-o ocupatie, adaptarea la o ocupatie care se modifica, schimbarea ocupatiei sau orice alte probleme legate de o profesie (modalitati de mentinere a locului de munca ).", conform art. 7 din Anexa II la Ordinul comun MECTS - MMFPS nr. 4469/ 12.06.2012 - nr.1804/ 03.07.2012.

Art. 11 prevede faptul ca "serviciile de consiliere si orientare din invatamantul preuniversitar sunt asigurate prin:

1.a) cabinetele scolare si interscolare de asistenta psihopedagogica, centrele scolare de educatie incluziva, coordonate de catre Centrele Judetene de Resurse si de Asistenta Educationala;

b) programele scolare specifice ariei curriculare "Consiliere si orientare";

2.c) programe specifice de consiliere si orientare in cariera organizate de unitatile de invatamant in parteneriat cu alte institutii guvernamentale si nonguvernamentale."

In Romania elevii de liceu au acces la servicii de orientare profesionala, dar exista putine informatii cu privire la masura in care se apeleaza efectiv la consiliere sau la cat de utile sunt considerate serviciile respective.

Conform Raportului privind implementarea Statutului Elevului in anul scolar 2018-2019, realizat de Consiliul National al Elevilor, la intrebarea "Au existat, in ultimul an, mai multe ore de dirigentie la care ai facut o alta ora decat cea de consiliere personala/profesionala?", 54,7% dintre respondenti au afirmat ca da. Astfel, ne manifestam certitudinea ca in foarte multe unitati de invatamant preuniversitar din Romania, ora de dirigentie este adesea inlocuita de o ora in plus in care se studiaza materia de specialitate a profesorului diriginte, fara a se valorifica importanta dezvoltarii personale si profesionale a elevului.

De asemenea, acelasi raport arata ca procentul elevilor care stiu de existenta posibilitatii de a beneficia de consiliere scolara si psihologica in scoala in mod gratuit este de doar 74,4%.

In vederea consilierii si orientarii in cariera a elevilor, propunem urmatoarele masuri:

- modificarea legislatiei in vigoare cu scopul scaderii numarului de elevi si prescolari alocati unui consilier psihopedagogic;

- suplinirea posturilor libere de consilieri psihopedagogici din scoli cu resursa umana din partea Centrului Judetean de Resurse si Asistenta Educationala;

- valorificarea oportunitatilor de colaborare intre institutiile de invatamant si experti in domeniul consilierii si orientarii in cariera, dar si entitati care se ocupa cu activitati specifice;

- cresterea colaborarii dintre mediul preuniversitar si cel universitar, in vederea identificarii unor metode de facilitare a tranzitiei;

formarea corespunzatoare initiala si continua a cadrelor didactice care indeplinesc rolul de consilier psihopedagogic;

- colaborarea scolilor cu institutii/ firme/ companii/ etc. in vederea oferirii oportunitatilor de practica pentru elevi, mai ales in perioade precum "Scoala altfel";

incurajarea participarii elevilor la targuri de joburi/ facultati.

6. Un sistem educational finantat corespunzator

Subfinantarea educatiei din Romania are implicatii reale in ceea ce priveste calitatea serviciilor educationale din Romania. Suntem de parere ca partidele politice trebuie sa isi asume educatia ca fiind prioritara pentru urmatorul buget de stat si tindem catre alocarea unui procent semnificativ din PIB pentru educatie, care sa fie corelat cu media europeana, nicidecum sub aceasta.

Propunerile Consiliului National al Elevilor privind finantarea invatamantului preuniversitar:

- un buget care sa corespunda nevoilor din sistem, nu unul dictat de Ministerul Finantelor Publice; aceasta masura s-ar putea realiza prin cresterea gradului de implicare a Consiliului National pentru Finantarea Invatamantului Preuniversitar in ceea ce priveste stabilirea costului standard per elev;

- crearea unui pachet extins de servicii (masa calda in scoli) si echipamente (rechizite, dispozitive electronice), astfel incat toti copiii sa participe la invatare;

asigurarea accesului la educatie digitala pentru fiecare elev si pentru fiecare profesor din Romania, prin garantarea infrastructurii necesare achizitionate centralizat, astfel incat educatia sa se digitalizeze echitabil;

- costul standard per elev sa fie unul bine definitivat si sa reflecte realitatea, iar prin acest mecanism sa se insiste pe ameliorarea diferentelor din sistemul educational. Consiliul National al Elevilor propune coeficienti mariti pentru grupurile vulnerabile din sistem, precum si pentru elevii din mediul rural; de asemenea, este relevant sa se asigure, din finantarea de baza, fondurile pentru materialele didactice necesarea procesului educational in invatamantul vocational, profesional si tehnic;

- administratia publica locala sa se implice real in dezvoltarea infrastructurii scolare, in oferirea finantarii complementare necesare pentru un proces instructiv-educativ desfasurat in parametri normali;

- implicarea reala, nu decorativa a reprezentantilor administratiei publice locale in consiliile de administratie ale unitatilor de invatamant preuniversitar;

- interzicerea oricarei forme de sprijin financiar oferit scolii de catre elevi sau parinti prin eliminarea fondului clasei si al scolii. In acest sens, pozitia directorului unitatii de invatamant preuniversitar trebuie sa fie una ferma, transmisa prin toate canalele de comunicare catre membrii comunitatii scolare;

- administratia publica locala va garanta servicii de paza si protectie in fiecare scoala care intra in subordinea sa, in regim gratuit, in conformitate cu Legea 35/2007;

- acordarea fondurilor necesare aducerii in conditii optime pentru elevi a infrastructurii scolare, astfel incat acestia sa nu mai invete in unitati de invatamant ale caror conditii igienico-sanitare si dotari sunt anacronice, precum si pentru actualizarea Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 1955/1995, pentru aprobarea Normelor de igiena privind unitatile pentru ocrotirea, educarea si instruirea copiilor si tinerilor;

- respectarea legii de catre administratiile publice ale unitatilor administrativ-teritoriale din Romania, in sensul aplicarii prevederilor privind reducerea de minimum 50%;

respectarea legii de catre operatorii de transport, atat a celei privind raportarea fiscala, cat si a celei privind siguranta calatorilor.

7. Invatamant centrat pe elev

Conform Legii Educatiei Nationale nr. 1/2011, elevul este beneficiarul primar al sistemului de invatamant preuniversitar din Romania. In ciuda acestui fapt, de cele mai multe ori, drepturile si interesele elevilor nu sunt avute in vedere atunci cand se iau decizii care ii privesc in mod direct.

Consiliul National al Elevilor considera ca este esential ca in mijlocul procesului decizional din domeniul educational sa se afle elevul, in calitate de beneficiar primar al sistemului de invatamant.

In acest sens, propunem urmatoarele masuri:

- feedbackul semestrial formulat de elevi pentru cadrele didactice ar trebui sa devina o componenta esentiala in evaluarea profesorilor, pentru a creste gradul de transparenta a evaluarii si pentru a asigura calitatea actului didactic;

- rute flexibile de invatare - posibilitatea de a invata prin diferite metode, fara discriminare, posibilitatea de a parcurge o ruta de invatare care sa permita mobilitatea elevilor intre filiere si unitati de invatamant;

- programe de pregatire suplimentara pentru elevii care nu tin pasul cu programa scolara: centrarea metodelor de predare pe interesele si nevoile acestor categorii de elevi;

implicarea reala a elevilor in procesul decizional - in consiliile de administratie ale scolilor si inspectoratelor scolare judetene, in comisiile scolare si in stabilirea profesorilor diriginti de la clase;

- implementarea curriculumului la decizia elevului din oferta scolii - elevul sa aiba posibilitatea de a-si alege materiile optionale pe care doreste sa le studieze, iar acestea trebuie organizate cat mai flexibil, pe grupe de elevi, facilitate fie de catre personalul didactic specializat, fie de persoane externe mediului scolar, de exemplu reprezentanti ai organizatiilor neguvernamentale;

- masuri remediale pentru elevii aflati in dificultatea de a parcurge anumite continuturi, regandirea sistemului de corigente in sensul in care elevii proveniti din mediile dezavantajate sa poata avea acces la pregatire suplimentara pe perioada vacantei de vara;

promovarea oportunitatilor de invatare nonformala, extrascolara, militarea pentru ca scolile sa poata accesa linii de finantare competitiva in vederea fondarii unor huburi de invatare in scoli, cu sprijinul municipalitatii si al mediului privat;

- flexibilizarea programei scolare, militarea pentru autonomie la clasa, orientarea programei si a metodelor de predare-aprofundare-invatare-evaluare catre nevoile si intereselor elevilor;

- investitia in clase de maximum 25 de elevi, pentru o centrare reala a metodelor de predare pe interesele elevilor.

8. Transport gratuit pentru elevi

Conform rezultatelor din Raportul privind implementarea Statutului Elevului la nivel national in anul scolar 2017-2018, realizat de catre Consiliul National al Elevilor, exista nenumarate cazuri in care beneficiarilor primari ai educatiei nu li se deconteaza decat un procent din pretul real al abonamentului, dupa cum urmeaza:

41% beneficiaza de decontarea a mai putin de 30% din costul real al abonamentului;

39% primesc intre 30-50% din suma platita operatorului de transport;

4% beneficiaza de decontarea a 50-70%;

3% primesc intre 70-99% din costul real al abonamentului;

13% dintre elevii navetisti beneficiaza de decontarea integrala a costurilor de transport.

Raportul privind implementarea Statutului Elevului la nivel national aferent anului scolar 2018-2019 ne arata ca 13,2% dintre elevii respondenti nu beneficiaza deloc de decontarea navetei.

Astfel, se poate observa ca un procent alarmant de 80% din totalul respondentilor navetisti beneficiaza de decontarea a mai putin de jumatate din costurile reale de transport, in contextul in care unui procent de 100% dintre elevii care fac naveta ar trebui sa i se deconteze costurile in mod integral.

In Romania, 380.000 de copii cu varsta intre 3-17 ani nu urmau nicio forma de invatamant la inceputul anului 2019. 38,1% dintre copii se afla in risc de saracie sau excluziune sociala, iar aproape o cincime dintre copiii sub 6 ani traiesc in conditii de deprivare materiala severa, conform Eurostat. Investitiile autoritatilor in educatie sunt minime: in perioada 2012 - 2014, perioada pentru care datele sunt disponibile, Romania a ocupat ultimul loc din Uniunea Europeana din punct de vedere al cheltuielilor pentru educatie ca procent din PIB. Pentru a interveni in diminuarea acestui fenomen este nevoie de eforturi sustinute, pe termen lung, care sa acopere nevoile copiilor atat pe plan educational, dar si social (conform organizatiei nationale Salvati Copiii).

In 2015, Guvernul Romaniei isi asuma Strategia Guvernamentala pentru reducerea parasirii timpurii a scolii. Obiectivul Strategiei este reducerea ratei de parasire timpurie a scolii cu sase procente, de la 17,3% in 2013 la 11,3% in 2020, atingand astfel tinta asumata de Romania in cadrul Strategiei Europa 2020. In 2013, rata de parasire timpurie a scolii a fost de 17,3%, ceea ce a plasat Romania pe locul al cincilea in Uniunea Europeana, singurele tari cu rata mai mare fiind Italia, Portugalia, Spania si Malta.

Fara dar si poate, transportul gratuit al elevilor trebuie operationalizat cu profesionalism de catre urmatoare guvernare, drept care reprezentantii elevilor din Romania solicita:

- transformarea decontului aferent cheltuielilor de transport in transport gratuit pentru orice elev din Romania. Una dintre primele masuri care trebuie adoptate de viitoarea guvernare este crearea cadrului normativ si asigurarea resurselor necesare pentru ca fiecare elev din Romania sa poata calatori gratuit pe toate mijloacele de transport: local, judetean, feroviar, naval;

- introducerea transportului in sfera serviciilor publice, pentru ca elevii sa poata beneficia de facilitati, iar Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 sa fie pus in aplicare in toate comunitatile din Romania;

- asigurarea gratuitatii in cadrul serviciilor de transport pentru elevi, prin urmatoarea modificare si completare a Legii educatiei nationale nr. 1/2011:

Articolul 69

Legea educatiei nationale nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

La articolul 84 alin. (1) si (2) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:

(1) Elevii din invatamantul preuniversitar acreditat/autorizat beneficiaza gratuitate la servicii publice de transport local si judetean, rutier, naval, cu metroul, precum si feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a, pe tot parcursul anului calendaristic. Gratuitatea este asigurata de catre autoritatile administratiei publice locale, prin subventionarea operatorului de transport conform Legii nr. 92/2007.

(2) Elevii au dreptul la decontarea cheltuielilor cu transportul de interes public desfasurat in alte conditii decat sub forma unui serviciu public. Decontarea se va realiza de catre unitatea de invatamant.

La articolul 84 alin. (3)-(3^4) se abroga.

La articolul 104 la alineatul (2) se introduce o noua litera, litera e), cu urmatorul cuprins:

e) cheltuieli pentru transportul elevilor, conform prevederilor art. 84 alin. (2);

La articolul 105 alineatul (2), literele e) si e1) se abroga.

9. Sistem educational accesibil pentru toti elevii

Potrivit celui mai recent raport Eurostat, Romania este a treia tara din Uniunea Europeana in ceea ce priveste abandonul scolar. Pe tristul podium, alaturi de noi se afla Malta si Spania. La polul opus, tarile cu cea mai mica rata sunt Croatia, Lituania si Slovenia.

La nivelul UE s-au propus o serie de masuri pentru reducerea acestei rate si s-au acordat (si inca se acorda) finantari europene pentru proiecte dedicate acestei probleme. In Romania insa, in zece ani, conform datelor Eurostat, rata abandonului scolar a crescut de la 17,9% in 2006 la 18,5% in 2016.

Principalul motiv al abandonului scolar este reprezentat de lipsa de accesibilitate a sistemului educational romanesc. Multi parinti nu isi permit sa cumpere materialele necesare copiilor lor pentru a avea parte de o educatie corespunzatoare sau nu le pot asigura transportul pana la scoala. Se observa, de asemenea, in continuare fenomene precum bullyingul, discriminarea pe diferite criterii, violenta in scoli.

Pentru a combate aceste fenomene si a creste nivelul de accesibilitate al sistemului de invatamant, Consiliul National al Elevilor inainteaza urmatoarele propuneri:

- toate scolile din Romania trebuie sa devina medii de invatare prietenoase pentru elevii cu dizabilitati si/ sau cei cu cerinte educationale speciale, inclusiv prin garantarea infrastructurii necesare;

- formarea initiala si continua pentru toate cadrele didactice din Romania in vederea utilizarii unor metode de predare-invatare inovative si incluzive;

- asumarea ca politica nationala, la nivelul tuturor institutiilor statului: "Fiecare copil merge la scoala!", cu concursul autoritatilor locale, care au indatorirea de a garanta bunastarea elevilor si participarea lor la viata scolara la nivel comunitar;

- realizarea unor resurse educationale deschise si gratuite, accesibile copiilor cu dizabilitati;

- monitorizarea activitatii profesorilor de sprijin si oferirea unor sporuri financiare pentru acestia;

- toleranta zero la discriminare in scoli. Scolile trebuie sa reprezinte spatii sigure de invatare pentru orice elev, indiferent de sex, dizabilitate, rasa, etnie, nationalitate, orientare sexuala, identitate religioasa;

10. Digitalizare echitabila a educatiei

Romania este pe ultimul loc in Uniunea Europeana la capitolul competente digitale. In anul 2019, nu mai putin de 43% dintre romanii cu varste intre 16-74 de ani aveau competente digitale reduse, clasand Romania pe primul loc in Uniunea Europeana la acest capitol, Bulgaria (38%) fiind pe locul al doilea, potrivit datelor Eurostat analizate de Edupedu.ro.

La capitolul persoane cu abilitati digitale superioare, datele arata ca doar 10% din populatie stapaneste asemenea competente, Romania fiind si de aceasta data pe ultimul loc in Uniunea Europeana, Bulgaria avand 11% in dreptul acestui indicator. La testele PISA din 2018 Romania a fost singura tara din UE, intr-un grup restrans de 8 state, care a sustinut testele pentru elevii de 15 ani pe hartie, cu pixul. Proba de competente digitale la Bacalaureat se sustine doar 15 minute pe calculator, in timp ce 75 de minute se da pe foaie, cu pixul.

In prezent, Romania este statul european cu cel mai mare nivel al riscului de saracie sau excluziune sociala in randul copiilor. Peste o treime (38,1%) dintre copiii Romaniei sunt in risc de saracie sau excluziune sociala, ceea ce inseamna ca traiesc in gospodarii cu o intensitate scazuta a muncii sau se confrunta cu deprivarea materiala ori cu un nivel scazut al veniturilor (de ex. pentru o familie cu doi parinti si doi copii, un venit sub 1946,7 lei/luna).

In acest context, nu putem vorbi cu adevarat de digitalizare echitabila a educatiei fara un pachet complet de masuri care sa aiba ca efect accesibilizarea sistemului de invatamant din Romania prin digitalizare, fara a uita contextul socio-economic din tara noastra.

Solicitam, asadar, intreprinderea urmatoarelor masuri:

- achizitionarea device-urilor necesare pentru realizarea educatiei online si livrarea acestora catre familiile provenind din mediile defavorizate prin aplicarea L327/2020, initiativa legislativa adoptata de Senatul Romaniei, camera decizonala;

colaborarea cu administratia publica locala in vederea asigurarii accesului la retele de Internet;

- crearea si operationalizarea Bibliotecii Scolare Virtuale si a Platformei scolare de e-learning, prevazute la articolul 70 din Legea educatiei nationale nr. 1/2011;

crearea si operationalizarea Catalogului scolar online la nivel national, gratuit pentru fiecare scoala;

- monitorizarea impactului acestui program social astfel incat fiecare elev si fiecare cadru didactic se poate conecta la Internet si poate continua procesul de invatare, independent de locul in care acestia se afla;

- formarea initiala si continua a tuturor cadrelor didactice, astfel incat acestea sa dispuna de urmatoarele competente: livrarea continuturilor intr-un mod digital si interactiv, competente digitale de baza, utilizarea instrumentelor online disponibile pentru a digitaliza procesul instructiv-educativ, incarcarea tuturor suporturilor de curs in format digital, managementul eficient al situatiilor de criza si comunicarea strategica in acest sens;

- preluarea modelelor de bune practici de la ONG-uri in vederea asigurarii unui proces echitabil de digitalizare in comunitatile din mediul rural si in zonele defavorizate;

crearea unor module online care pot fi parcurse de elevi (manualele digitale exista deja, insa, drept o masura complementara, este necesara elaborarea acestor module care sa contina exercitii, scheme, infografice prietenoase pentru elevi);

- cresterea gradului de coeziune dintre elevi, parinti si profesori prin conectarea folosind instrumentele digitale (sedinte cu parintii in regim de videoconferinta, notificari cu privire la parcursul educational, consultari regulate);

- desfasurarea unor programe remediale pentru elevii cu capacitati reduse de invatare si/sau rezultate slabe la invatatura prin intermediul mecanismelor online;

garantarea accesului la digitalizarea educatiei si pentru elevii cu dizabilitati, prin utilizarea unor instrumente specifice si finantarea corespunzatoare a unui program social in acest sens."

Încăierare între doi profesori și elevi de clasa a 7-a, la o școală din Bacău. Scandalul a fost filmat de colegi VIDEO
Încăierare între doi profesori și elevi de clasa a 7-a, la o școală din Bacău. Scandalul a fost filmat de colegi VIDEO
ISJ Bacău a demarat verificări la Liceului Tehnologic din Răchitoasa, după ce într-o şcoală generală care aparţine de acest liceu a fost filmat un incident aparent violent în care sunt...
Învățătoarea din Constanța care își jignește elevii făcându-i ”tâmpiți”, ”urâți”, nesimțiți” a demisionat. Poliția a deschis o anchetă
Învățătoarea din Constanța care își jignește elevii făcându-i ”tâmpiți”, ”urâți”, nesimțiți” a demisionat. Poliția a deschis o anchetă
Învăţătoarea din Constanţa înregistrată când jigneşte copiii, pe care îi face urâţi, tâmpiţi sau nesimţiţi, și-a dat demisia. Poliția a început o anchetă pentru purtare...
#scoala, #elevi, #profesori , #stiri invatamant