Elevii, victimele colaterale ale celor doi ani de pandemie. Mircea Miclea: „Se vede un blocaj în capacitatea lor de concentrare. Au crescut problemele emoționale. Dar ei nu produc voturi”

Desele vacanțe prelungite ale elevilor, trecerea în online fără asigurarea resurselor necesare și nerecuperarea la timp a orelor pierdute au dat peste cap ritmul de învățare al elevilor din România. Iar peste toate acestea, lipsa de interacțiune fizică cu cei de vârsta lor le crește gradul de anxietate, mulți copii și adolescenți ajungând în pragul depresiei.

Mircea Miclea, psiholog și profesor universitar doctor la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, a explicat pentru cititorii Ziare.com efectele acestor măsuri luate impredictibil.

Psihologul Mircea Miclea: ”Efectele se văd deja. Capacitatea lor de concentrare s-a redus semnificativ și au crescut problemele emoționale”

După aproape doi ani de pandemie elevii, probabil și cei cărora nu prea le plăcea să învețe, au ajuns să își dorească să meargă la școală, măcar și pentru simplul fapt că acolo se întâlnesc cu cei de vârsta lor.

Din cauza izolării, foarte mulți adolescenți au dezvoltat probleme emoționale grave și le este tot mai greu să se concentreze și să își regleze emoțiile.

”Efectele se văd deja.

În primul rând au crescut problemele emoționale pe care le au elevii. Mai ales în cazul adolescenților, a crescut gradul de anxietate și de reacție de tip depresiv.

În al doilea rând, sunt o serie de date științifice care arată că atunci când înveți într-un mediu nestructurat așa cum s-a întâmplat în acești ani, când au fost mereu vacanțe extrem de lungi și închideri de școli, atunci apare o deteriorare a funcțiilor executive din cortexul prefontal. Adică, este vorba despre capacitatea de concentrare a atenției, capacitatea de memorie de lucru, capacitatea de organizare, de planificare.

Este vizibil acest aspect. Elevii sunt mai puțin structurați în a învăța, procrastinează, adică amână mereu sarcinile de învățare, capacitatea lor de concentrare s-a redus semnificativ.

A treia chestiune vizibilă se leagă de faptul că este un blocaj în dezvoltarea competențelor socio-emoționale ale copiilor. Adică a capacității lor de a interacționa unul cu celălat, de a rezolva conflicte sociale, de a avea leadership, de a-și autoregla emoțiile. Ele se deteriorează din cauza acestei impredictibilități și a mediului destructurat”, a explicat profesorul Mircea Miclea.

”Performanțele școlare nu au fost evaluate la modul riguros. Deficiențele de învățare sunt cumulative”

După primele luni de pandemie și lockdown, se vorbea despre recuperarea materiei pierdute de către elevi. Însă, se pare că orele remediale nu s-au făcut tocmai în modul în care ar fi trebuit să readucă elevii pe linia de plutire, iar unii profesori ar fi mărit voit notele, deși nu reflectau realitatea, tocmai pentru că altfel ar fi trebuit să ia măsuri.

”Performanțele școlare nu au fost, din păcate, evaluate la modul riguros. A fost lăsat la cheremul fiecărui profesor să evalueze, înainte de vara trecută, dacă elevii au nevoie de învățământ remedial sau nu. Profesorii conștiincioși au făcut acest lucru, cei care au fost mai puțin interesați nu au făcut.

Reamintesc, Marea Britanie a investit 1.200 milioane de lire, în programele remediale, Italia a investit 12 milioane de euro și a spus că nu este suficient și trebuie să suplimenteze. Noi, cred că nu am investit aproape nimic. Și nu a fost niciun fel de program structurat de remediere a pierderilor de învățare din anul anterior 2019-2020.

Deficiențele de învățare sunt cumulative. Adică ele cresc de la un an la altul. Dacă nu ai înțeles bine tabla înmulțirii, nu poți să înțelegi bine ridicarea la putere și înțelegi și mai greu rădăcina pătrată care se bazează pe acestea două” a explicat psihologul.

Mircea Miclea a mai punctat: ”vedem, pe de altă parte, că profesorii dau note din ce în ce mai mari. A trebuit ca Ministerul să ridice plafonul pentru acordarea burselor pentru că sub notele mari, multe dintre cadrele didactice, nu toate, încearcă să camufleze calitatea slabă a predării și învățării care a avut loc în această perioadă. Dăm note mari ca să creăm impresia că totul este ok.

Iar acesta este un lucru rău. Nu numai că apar deficiențe în învățare dar ceea ce constatăm este că se încearcă mascarea, cosmetizarea, acestor deficiențe. Au fost subiecte extrem de ușoare la Bacalaureat și la evaluarea națională”.

În cât timp s-ar putea recupera materia pierdută?

Se pare că elevii încă mai au o șansă să recupereze materia pierdută. Însă totul depinde de cât de mult se dorește acest lucru.

”Depinde cât de structurat este programul. Într-un an s-ar putea recupera materia pierdută în acest an dacă este un program remedial structurat, bine pus la punct și personalizat în funcție de pierderile de învățare ale fiecărui elev.

Sigur, este regretabil că s-au închis școlile atunci când nu trebuiau închise. Eu am luat poziție în mod repetat, încă din aprilie 2020 am spus că școlile trebuiau să se deschidă. Nu s-au deschis, în timp ce alte țări le-au redeschis. Atunci am spus ca măcar peste vară să se facă învățământ remedial, nu s-a făcut. Am spus că ar trebui să înceapă școala în 1 septembrie, nu în 15 septembrie, nu s-a făcut nici acest lucru. Nimic din ceea ce spui nu se face pentru că, probabil nu este niciun interes.

Dacă nu se va face un program structurat, probabil că aceste pierderi nu se vor mai recupera niciodată. Acum o să vedem ce tip ce program se face. În principiu, un program remedial poate să permită remedierea însă, făcut cu seriozitate, nu la bășcălie.

Primul pas în măsura de remediere este un diagnostic foarte precis, o evaluare foarte corectă, nu una cosmetizată, a nivelului actual. Prin această evaluare, care se poate face prin teze unice, de exemplu, pentru diverse materii. Se poate evalua nivelul de deteriorare a cunoștințelor. Apoi se pot stabili programele remediale”, a explicat profesorul Mircea Miclea.

Care este interesul să nu se recupereze materia pierdută

Deși până și o persoană neavizată poate vedea că învățământul românesc are de suferit de pe urma deciziilor luate în pandemie, se pare că elevii sunt lăsați ”mai la urmă”, atunci cînd vine vorba despre măsuri care protejează populația.

”Este un fenomen care are mai multe cauze. Mai întâi, mulți dintre cei care sunt la putere, nu numai acum, nu toți, firește, dar mulți, nu sunt interesați de a rezolva problemele domeniului de care ei răspund. Mai ales dacă problemele sunt serioase și necesită resurse. Sunt interesați doar să își satisfacă niște interese proprii sau pe cele ale partidului din care fac parte.

Anul acesta, de la bugetul de stat, s-au alocat cei mai puțini bani din ultimii 15 ani pentru educație, iar aceasta spune tot.

Cealaltă cauză, cred că este deprinderea noastră veche, încă de pe vremea lui Ceaușescu, de a ascunde adevărul sub niște raportări triumfaliste. Așa s-a întâmplat în acești ani la examene. S-au dat subiecte ușoare și s-au raportat medii mari care ascund, de fapt realitatea. Și ca să nu mai faci efort să o schimbi, mai bine să o cosmetizezi. Arăți că nu sunt probleme”, a punctat Mircea Miclea.

Era oportună trimiterea elevilor în vacanță forțată, în acest moment? ”O gargară politică”

Întrebat dacă închiderea școlilor în acest moment ar fi fost oportună, având în vedere că multe alte activități au rămas deschise, profesorul a precizat:

”Nu cred că era necesară închiderea școlilor. Puteau eventual, timp de două săptămâni, să se treacă în învățământul online. Iar imediat după aceea, în localitățile unde rata de infectare este sub 3 la mie sau sub 6 la mie, cum au funcționat de fapt să se reia imediat cursurile. Ori aceasta este ”o gargară politică”, să spui că școlile se închid ultimele, apoi sunt primele pe care le închizi. Păcănelele sunt deschise dar s-au închis școlile.

Dar elevii nu produc voturi. Nu ne deranjează electoral. Atunci sunt primii care sunt penalizați, li se închide ușa școlii. Pe când adulții, indiferent că sunt cei care merg la pelerinaje sau la spectacole ori la păcănele, influențează voturile. Atunci față de ei trebuie să avem o anumită atitudine. Așa gândesc domnii politicieni. Nu toți, desigur. Atunci, decizia nu se ia în concordanță cu o fundamentare științifică ci în concordanță cu interesul politic”.

Când se recuperează zilele din această vacanță

Ministrul interimar al Educației, Sorin Cîmpeanu, a anunțat marți, 26 octombrie, că cele două săptămâni de vacanță se vor recupera în ianuarie, cu prezență fizică, între 3-14 pentru elevii de gimnaziu și liceu și între 10-14 pentru cei din ciclul primar, care ar fi avut oricum o săptămâna de vacanță în octombrie.

„Cele două săptămâni de vacanță suplimentară sunt convins că se vor transforma în două săptămâni de școală cu prezență fizică între 3 și 14 ianuarie, pentru gimnaziu și liceu, respectiv într-o săptămână cu prezență fizică, între 10 și 14 ianuarie, pentru ciclul primar”, a declarat Cîmpeanu pentru Educațieprivată.ro.

Ulterior, a explicat pentru HotNews.ro, că se decalează începutul semestrului al doilea, care urma să înceapă pe 10 ianuarie, cu o săptămână - deci până pe 17 ianuarie - iar săptămâna care se pierde astfel din semestrul al doilea se va recupera în timpul săptămânii „Școala Altfel”, la care se va renunța, adică în perioada 8-14 aprilie.

Decizia finală ar urma să fie anunțată pe 5 noiembrie.

Doi elevi ruși au incendiat un elicopter militar de 15 milioane de dolari, cu țigara FOTO

Doi adolescenți ruși au incendiat și distrus un elicopter militar Mi-8 pe un aeroport folosind lichid inflamabil și țigări, potrivit unor rapoarte, citat de Newsweek. Elicopterul Mi-8 -...

Șase semne că ești o mamă enervantă despre care vorbește toată lumea la poarta școlii. Greșeli pe care să nu le faci pe grupurile de Whatsapp

Fiecare toamnă aduce cu ea stresul lunii de început de școală. Diminețile sunt marcate de crize pentru alegerea hainelor, mofturi legate de pachețelul de prânz și lacrimi de epuizare...