Inca o palma pe obrazul invatamantului romanesc

Sambata, 04 Septembrie 2010, ora 10:28
5800 citiri
Inca o palma pe obrazul invatamantului romanesc

Este vorba de studiul realizat de catre fundatia germana Bertelsmann Stiftung, o institutie privata care a alcatuit un clasament al tarilor europene "The ELLI Index - Europe 2010", referitor la calitatea invatamantului pe parcursul intregii vieti. (ELLI: European Lifelong Learning Indicators).

In acest clasament Romania ocupa, cum altfel, ultimul loc. Inca un motiv sa renuntam la fumurile si aprecierile autoelogioase conform carora invatamantul romanesc e bun, dar decredibilizat de rauvoitori si nepatrioti. Imperialistii americani nu mai pot fi invocati, ca suntem prieteni cu ei!

In cele ce urmeaza voi incerca un rezumat al metodologiei si filosofiei de lucru utilizate de autori, urmand ca doritorii sa-si faca propria idee direct de la sursa, din documentul atasat.

Studiul porneste de la premisa ca invatarea pe parcursul intregii vieti (LLL) este un concept abstract dificil de inteles iar nivelul atins de LLL in diferite comunitati greu de masurat. Europa Elli-Index este un prim pas spre a face LLL mai tangibil si masurabil.

Noutatea consta in faptul ca studiul priveste educatia sub impatrit aspect, efect al invatarii formale, nonformale si informale: a invata sa stii (learning to know), a invata sa faci (learning to do), a invata sa traim impreuna (learning to live together) si a invata sa fii (learning to be- Learning as Personal Growth).

Invatamantul romanesc a ramas in tiparul dat doar de educatia formala, "a invata sa stii".

De aici prapastia intre invatamant si piata muncii, intre ce invata elevii in scoala si ce se asteapta de la ei dupa absolvire. Pana si invatamantul comunist avea prevazute in curriculumul scolar gimnazial ore de "lucru manual", in care elevii invatau cate ceva din pilonul "a invata sa faci". Apoi exista scoala profesionala, dupa treapta a doua, cand la 16 ani o parte insemnata dintre tineri se indreptau spre invatarea unei meserii, avand, e drept, repartitia in productie asigurata.

Dupa 1990 au disparut, pe rand, o parte dintre grupurile scolare, orele de lucru manual de la gimnaziu si scoala profesionala. Pana si scolile de arte si meserii au fost infiintate si desfiintate de acelasi ministru, dna Andronescu, cu scopul nemarturisit, dar usor de ghicit, ca toti elevii sa faca liceul, sa ia bacalaureatul in conditiile stiute si sa ajunga sa cotizeze in invatamantul superior.

De ceilalti doi piloni (a invata sa traim impreuna si a a invata sa fii), ce sa mai discutam, n-au fost niciodata componente ale invatamantul romanesc, cel putin in ultimii 65 de ani.

Asa se face ca elevii nu stiu sa-si evalueze potentialele, inclinatiile, posibilitatile si resursele, aleg trasee educationale fara nicio legatura cu personalitatea si datele personale, aceasta fiind principala cauza de esec scolar.

Evaluarile internationale de genul PISA tin cont in mod esential de cei 4 piloni ai invatarii si de aceea iesim mereu pe ultimele locuri. Invatam in scoala multa teorie, desfiintam scolile profesionale, avem cativa olimpici pe care-i luam drept paravan pentru neputinta de a asigura o instructie de calitate majoritatii elevilor. Iar productivitatea economiei romanesti sufera pentru ca nu avem personal calificat care sa poata fi angajat in activitati direct productive. Investitorii straini incep sa ne ocoleasca si din motivul ca nu gasesc in piata muncii personalul de care au nevoie.

Elli-Index este un indice compozit care combina 36 de indicatori generali si 4 subindicatori, pentru elaborarea unui indice global.

Iata cativa indicatori cu titlu de exemplu

La pilonul "a invata sa stii":

* Procentul copiilor cu varsta intre 4 ani si 6-7 ani care frecventeaza institutii de invatamant prescolar formal (gradinite)

* Performanta la lectura (PISA)

* Performanta la matematica (PISA)

* Performanta la stiinte (PISA)

* Rata de participare a adultilor in educatia si formarea formale

* Totalul cheltuielilor publice pentru educatie ca procent din PIB

La pilonul "a invata sa faci":

* Procentul absolventilor de invatamant secundar superior in programe pre-profesionale si profesionale (adica absolventi de scoala profesionala sau licee tehnologice).

* Participarea angajatilor la cursuri de FPC (formare profesionala continua)

* Numarul de ore de cursuri FPC

* Numarul de furnizori de FPC

La pilonul "a invata sa traim impreuna":

* Implicarea in activitatea de voluntariat sau pentru organizatii de caritate

* Calitatea de membru intr-un partid politic

* Opinia vis-a-vis de contributia imigrantilor la viata culturala a tarii

* Opinia apropo de libertatea minoritatilor sexuale de a-si trai viata asa cum doresc

* Increderea in alte persoane

La pilonul "a invata sa fii":

* Practicarea sporturilor

* Participarea la balet, dans, opera, cinema, concerte

* Participarea la LLL

* Utilizarea personala a internetului

* Conformitatea orelor de munca cu angajamentele de familie

Indicatorii prezentati sunt doar cu titlul de exemplu, in calculul indicelui compozit sunt multi mai multi.

Metodologia de evaluare

Elli-Index utilizeaza metodologia si modelul statistic al indicelui de invatare compozit dezvoltat de Consiliul Canadian al Invatarii. Cadrul conceptual se bazeaza pe cei patru piloni de invatare stabiliti de UNESCO.

Modelul statistic este unul complicat pentru ca aduna si converteste datele statistice disponibile in raportarile de tara in parametrii care sa conduca in final la indicele compozit ce ilustreaza calitatea LLL. Specialistii pot analiza in detaliu acuratetea acestui proces, dar pentru publicul larg nu este accesibila o astfel de analiza.

Mi se pare si mie dificil sa cuantifici numarul de utilizatori de internet, efortul acestora de a selecta si procesa informatie utila dezvoltarii lor profesionale, formarea profesionala individuala extraformala, educatia si formarea nonformala, valoarea adaugata in FPC la locul de munca si multe altele de acest tip. Pana la proba contrarie trebuie sa acordam credit statisticienilor ca stiu ce fac si ce spun.

Scorurile finale

Pe o scara de la 1 la 100: Danemarca-75,65; Suedia-71,23; Olanda-66,13; Finlanda-64,96. Acestea sunt campioanele, care ating performante inalte. Media UE-23 este 44,80; Deasupra mediei gasim tari: Belgia-57,32; Anglia-56,92; Austria-53,91; Franta-53,45;Germania-47,77.

Cel mai neperformant grup de tari: Ungaria-27,11; Grecia-23,42; Bulgaria-20,07 si ultima pe lista, cu voia dv., Romania-17,31.

Ce-ar mai fi de spus?

1. Ca nu intamplator ultimele tari din acest clasament au si cele mai mari probleme in plan economic.

2. Curriculumul, structura invatamantului, managementul, alocarea resurselor financiare, formarea initiala si continua a cadrelor didactice sunt strict atributul ministrilor educatiei care s-au perindat in ritm alert si carora trebuie sa le multumim pentru inca o palma internationala pe obrazul educatiei romanesti.

3. Faptul ca de 20 de ani baltim in tiparele invatamantului anterior anului 1990, ca n-am auzit macar de cei patru piloni ai educatiei construiti sub egida UNESCO, este si consecinta activitatii "specialistilor" nostri in educatie, adunati sub acoperisul ISE (Institutul de Stiinte ale Educatiei). Ca se putea si altfel ne-o dovedeste Slovenia, tara fosta comunista care ocupa un onorant loc 11 cu un scor de 47,62.

4. Nici proiectul de Lege a Educatiei Nationale nu pare sa fie la curent cu aceasta noua filosofie aplicata in alte tari ale UE. Are dreptate dl Mihail Hardau cand spune ca un astfel de proiect trebuie cantarit cu atentie, are efect in urmatorii 15-20 de ani, perioada in care ar trebui sa ne refacm sistemele de educatie si formare, sa nu mai fim de rasul Europei.

5. Acesta nu este primul si probabil nici ultimul studiu care nu se bucura de atentie si diseminare din partea Ministerului Educatiei si a structurilor sale teritoriale. Pot sa inteleg ca ii este rusine cu locul ocupat de Romania, ca se considera responsabil de situatie, dara fara o cunoastere clara si extinsa a situatiei in care ne gasim nu avem sanse de progres. Toate astfel de studii, trecute, prezente si viitoare trebuie puse pe site-ul MECTS, in original si traducere si diseminate in randul cadrelor didactice prin obligatie de serviciu a inspectoratelor si directorilor de unitati scolare.

Dl ministru Daniel Funeriu ar trebui sa inteleaga ca desi si-a pastrat postul, bruma de simpatie pe care a avut-o la inceputul mandatului o poate pierde la fel de repede.

Prof. Stefan VLASTON, presedinte EDU CER

Optimismul lui Rareș Bogdan pentru europarlamentare: „Obţinem 20 de mandate. SOS-ul doamnei Şoşoacă nu va intra în PE”
Optimismul lui Rareș Bogdan pentru europarlamentare: „Obţinem 20 de mandate. SOS-ul doamnei Şoşoacă nu va intra în PE”
Prim-vicepreşedintele PNL Rareş Bogdan a declarat vineri, 29 martie, că alianţa PSD-PNL poate lua la redistribuire 20 de mandate de europarlamentari. Europarlamentarul susține că AUR va...
Din ce destinații vin primele avioane în România imediat după intrarea în „Air Schengen”. Pasagerii nu vor mai face controalele la frontieră
Din ce destinații vin primele avioane în România imediat după intrarea în „Air Schengen”. Pasagerii nu vor mai face controalele la frontieră
Primele zboruri din spaţiul Schengen care vor ateriza duminică pe aeroportul Henri Coandă vor fi cele care vin de la Paris, Viena, Hamburg, Roma, Zurich, Munchen, Amsterdam şi Geneva,...
#invatamant romanesc, #studiu Romania invatamant , #stiri invatamant
Comentarii
Poza Imanuel
Imanuel
rank 2
eu as incepe reforma in invatamant cu o palma peste botul orgolios al universitarilor:
C
Cronos
rank 3
ca abramburica a distrus invatamantul romanesc prin promovarea politicului si a nulitatilor devine din ce in ce mai evident