Cel mai recent Eurobarometru care a evaluat atitudinea europenilor față de știință și tehnologie a scos la iveală cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană în rândul cetățenilor români al alfabetizării științific: doar 2% dintre conaționali au răspuns corect la mai mult de 8 întrebări simple despre știință și tehnologie, în contextul în care media europeană este de 24%.
În același timp, România este țara europeană cu cel mai mare procent de cetățeni care cred că primii oameni au trăit pe vremea dinozaurilor – 34% (în comparație cu media europeană de 20%).
Profesorul de fizică Ion Băraru, de la Colegiul Național „Mircea cel Bătrân”, cel mai prestigios din Constanța a comentat rezultatele sondajului la care au răspuns persoane în vârstă de peste 15 ani.
Profesorul a amintit o întâmplare de acum 10 ani, când a avut un șoc. „Am întrebat de ce nu vedem Soarele noaptea, iar o elevă de a X-a, vorbim de o elevă de la un liceu bun, mi-a răspuns: Pentru că e întuneric. Pentru mine a fost o descoperire care ține de domeniul științifico-fantastic să aflu că un elev de liceu nu știe răspunsul la această întrebare. Întrebați-i pe elevi și astăzi: Ce face Soarele noaptea? și veți vedea că sunt destui care nu știu”, a declarat profesorul pentru profesorul pentru Centrul de Evaluare și Analize Educaționale.
„Au rămas insule de câțiva profesori care nu au plecat din învățământ și nu au dispărut. Acum e criză mare, nu avem titulari la matematică, la fizică în orașe mari. În 7 ani de zile, la Constanța la fizică a luat un profesor definitivatul. Asta e realitatea”, a explicat Ion Băraru.
„Meseria de profesori a fost denigrată, salariile au ajuns la genunchiul broaștei, iar profesorul a ajuns la coada societății”, a pus Ion Băraru
„Nu trebuie să investim în scaunul din fața clasei, ci în persoana care o să ocupe acel scaun”, a subliniat profesorul.
„Am găsit într-un manual de clasa a treia că Pământul atrage corpurile ca un magnet. Pământul are magnet, dar și Marte atrage corpurile și nu e magnetic. Este o altă lege, este legea atracției universale, nu legea atracției între magneți. Și sunt greșeli științifice uriașe”, afirmă Ion Băraru.
Învățătorii sunt cei care ar trebui să explice fenomenele naturii într-un fel atractiv pentru elevi: „Ca să ilustreze mișcarea Pământului în jurul Soarelui, ar putea să se învârtă în jurul unui bec”, exemplifică el. Pentru că lipsesc astfel de lecții de la vârste fragede, sunt elevi români care cred încă, după ani de școală, că Soarele se învârte în jurul Pământului, lăsându-se păcăliți de mișcarea aparentă.
„Copiii, din firea lor, au un comportament investigativ. A satisface această cerință intrinsecă a ființei umane este o obligație a sistemului de educație. Metoda investigației intră în categoria metodelor activ – participative de predare și presupune să faci niște lucruri extrem de simple.
Să apelezi la ceea ce știe copilul deja, să îi ceri să facă un experiment sau să observe un fenomen, să realizeze un experiment în laborator, să vadă ce a reușit să învețe din acest experiment, să reușească să facă transfer, să aplice la alte fenomene similare. Important este că, în acest fel, el își creează atitudini științifice, își structurează mintea și poate deveni un cetățean responsabil al societății viitorului, pe care ne-o dorim o societate tehnică, științifică și culturală dezvoltată”, a explicat Ion Băraru.
În multe școli din România, laboratoarele au fost transformate din lipsă de spațiu în sală de clasă, a amintit Ion Băraru.
În plus, în ultimii ani doi ani de gimnaziu toate eforturile elevilor și părinților se concentrează pe obținerea unei note cât mai mari la Evaluarea Națională, care are doar două probe: română și matematică.