Invitatii Ziare.com Marian-Daniel Iordache: Bunul-simt la fara frecventa

Niste oameni destepti au constatat, de la inaltimea functiilor lor politice, ca productia de doctori la hectar e in pericol sa scada in Romania. Si, atunci, s-au mobilizat exemplar si au luat masuri de urgenta.

O recenta ordonanta de urgenta guvernamentala reda universitatilor dreptul de a derula programe de doctorat la fara frecventa. Aceasta posibilitate fusese anulata in 2011, intr-o timida incercare de imbunatatire a calitatii studiilor doctorale. Un pas inainte, unul inapoi.

Incerc sa inteleg logica unei astfel de masuri. Va contribui ea la ridicarea standardelor de calitate in cercetare? Vor fi doctoranzii mai inspirati acasa decat in laborator sau in universitate? Va creste calitatea lucrarilor stiintifice publicate? Personal, nu cred.

Inflatia de doctorate din ultimii 20 de ani a aruncat, oricum, o pata oribila si nemeritata asupra celor care au muncit in mod onest ca sa obtina diploma de doctor. Acum functioneaza "prezumtia de vinovatie", mai mult decat admiratia fata de un om instruit: "Ai doctorat? De unde ai facut rost de el?".

Noutati in educatie: Doctorat cu frecventa redusa, mai putine ore pentru profesorii cu vechime

Un doctorat cu norma intreaga presupune minimum trei ani de munca intensa. De obicei, titlul de doctor se obtine dupa o perioada mai lunga. Nu includ aici orele de somn pierdute in fata calculatorului sau in laborator, timpul suplimentar de studiu, cursurile pe care universitatile serioase le impun doctoranzilor din primii ani, finalizate cu examene dure.

La Politehnica din Bucuresti, am intalnit doctoranzi cu frecventa in anul al saptelea. Cati ani le-ar fi trebuit lor sa-si finalizeze studiile la fara frecventa?

Am prieteni care se trezesc la ora trei, noaptea, sar pe bicicleta si merg in laborator sa verifice daca temperatura, umiditatea si alti parametri ambientali sunt optimi pentru bacteriile lor producatoare de biogaz. Nimeni nu-i plateste suplimentar, dar le place munca lor si sunt constienti ca titlul de doctor nu se obtine fara efort. I-as numi "doctoranzi la ultra-frecventa".

Se vor trezi intr-o zi in fata unui analfabet cu diploma de doctor, avand o functie inalta, si nu vor intelege cum de e posibil ca individul din fata lor sa-si dea aere de intelectual. Doctoratul nu este obligatoriu nicaieri in lume.

In Romania, invatamantul obligatoriu se opreste in clasa a zecea. Rectorii multor universitati romanesti respectabile spun ca nu vor abuza de posibilitatea oferita de ordonanta guvernamentala - nu vor introduce programe de doctorat fara frecventa, pentru a nu scadea calitatea cercetarii. Cinste lor!

Pe ei i-o fi intrebat cineva ce parere au inainte de semnarea ordonantei? In schimb, rectorul Universitatii "Alexandru Ioan Cuza" din Iasi, Mihai Campeanu, spune ca si un director de banca are dreptul la un doctorat. Sigur ca oricine are dreptul, intrebarea e: cat efort este dispus sa investeasca pentru a-l si merita?

Elite fara granite - Ei sunt Romania: Doctorul in inginerie si calculatoare, care face cercetare la VITO

Masura aceasta face parte dintr-o lunga lista de aberatii lansate de catre diverse personaje politice in mediul academic si de cercetare de-a lungul ultimilor ani, dintre care voi aminti doar trei.

Prima care imi trece prin minte este acceptarea elevilor care nu au promovat bacalaureatul in primul an de facultate, idee (nematerializata, ce usurare!) lansata de doamna prof. dr. univ. Ecaterina Andronescu. Adica elevul nu a reusit sa-si insuseasca minimul de cunostinte in timpul liceului, dar e bun de facultate. Stiti si dumneavoastra, banii sunt buni, sunt multe locuri cu taxa in universitatile de stat, iar restantierii platesc.

Imi amintesc si eliminarea expertilor straini de la evaluarea proiectelor de cercetare finantate de la buget, pe motiv ca erau scumpi. E mai bine sa fim intre prieteni...

In fine, amanarea platilor pentru contracte de cercetare aflate in derulare e cireasa de pe tort. Promisiunea ca banii ar fi transferati ulterior are valoare egala cu zero - intr-un proiect de cercetare sunt implicati oameni care trebuie platiti conform contractului semnat intre parti, atat timp cat isi indeplinesc responsabilitatile asumate.

Directorul Institutului Tehnologic pentru Teledetectie din cadrul Centrului Aerospatial German, Richard Bamler, m-a intrebat recent cum e posibil ca plagiatorii sa ocupe functii in Guvernul Romaniei, din moment ce au fost demascati. Nu am stiut cum sa-i explic ca, in politica noastra, bunul-simt e aproape inexistent.

Si mie mi se pare deplorabil faptul ca astfel de indivizi reglementeaza studiile doctorale. Ma scuzati, am gresit. La noi nici nu prea exista plagiatori. Plagiatul presupune un minim efort de a reformula ideile, de a le prezenta astfel incat cititorul sa creada ca apartin cu adevarat plagiatorului.

Adevarul e ca la noi exista o imensa armata de copiatori.

Las deoparte discutia despre gradul de urgenta al unei astfel de masuri. Ma intreb de ce nu este urmata calea normala intr-o democratie - votarea unei legi in Parlament. Imi inchipui ca, parlamentarii lucrand la fara freventa, ar fi o problema de cvorum.

Marian-Daniel Iordache este cercetator la Institutul Flamand pentru Cercetare Tehnologica, Belgia. A obtinut titlul de Doctor in Inginerie Electrica si Calculatore la Universitatea Tehnica din Lisabona (2011), beneficiind de o bursa de cercetare Marie Curie in cadrul unui proiect european dedicat imaginilor hiperspectrale. Originar din Puchenii Mari, Prahova, a fost desemnat "Studentul Roman al Anului in Europa 2011" (la nivel post-universitar) de catre Liga Studentilor Romani in Strainatate. In 2012, a fost unul dintre cei 10 bursieri Marie Curie, dintr-un total de peste 14.000, care au fost invitati sa tina un discurs la Conferinta finala a programului de burse, organizata de catre Comisia Europeana in Bruxelles, Belgia.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...