Academicianul Laurentiu M. Popescu, despre ''betele in roate" puse cercetarii Interviu

Marti, 07 Mai 2013, ora 13:21
7195 citiri
Academicianul Laurentiu M. Popescu, despre ''betele in roate" puse cercetarii Interviu

Inima s-ar putea regenera dupa un infarct cardiac, insuficienta cardiaca s-ar putea vindeca, datorita unei descoperiri medicale romanesti. Este directia in care se indreapta cercetarea condusa de academicianul Laurentiu M. Popescu, presedintele sectiei medicale a Academiei Romane.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, academicianul L.M. Popescu a explicat in ce fel celulele pe care le-a descoperit in urma cu doi ani, telocitele, pot vindeca inima si cat de avansata este cercetarea.

Referitor la finantarea cercetarii romanesti, academicianul L.M. Popescu apreciaza ca problema nu este suma in sine, ci procentul foarte mic din PIB alocat acestui domeniu, un procent care nu stimuleaza creativitatea.

In ceea ce priveste studiul telocitelor, "as fi multumit sa nu mi se puna bete in roate, dintre cele mai murdare", afirma academicianul Laurentiu M. Popescu.

D-le academician, sunteti autorul unei descoperiri exceptionale, distinsa deja cu Medalia de Merit pentru anul 2012 a Academiei Internationale de Stiinte Cardiovasculare. Totusi despre celulele descoperite de dvs. in organismul uman, telocitele, si mai ales despre importanta lor, romanii stiu inca foarte putin. De ce sunt aceste celule atat de importante?

In medicina contemporana, descoperirea unui nou tip de celula in organismul uman e un eveniment rar. Se intampla cam o data la 25-30 de ani. Deci, in sine, acceptarea de catre comunitatea medicala internationala a acestei descoperiri poate reprezenta un cutremur de o anumita intensitate.

Telocitele au provocat un mic seism in ceea ce priveste cunostintele de baza referitoare la cateva organe importante, dintre care, cel mai simplu mi-ar fi sa ma refer la inima. Inima e o pompa musculara facuta din muschi si niste invelisuri, unul in afara care se numeste epicard, unul in interiorul inimii, numit endocard. In rest e miocardul, adica muschiul inimii.

In miocard sunt recunoscute ca tipice pentru inima doar celulele musculare cardiace, care fac activitatea de pompa si inca un tip oarecare de celule printre ele care se numesc interstitiale. Cu ce venim noi nou? Cu existenta unui alt tip de celule, pe care le numim telocite. Numele vine de la prelungirile lor extraordinar de lungi in raport cu dimensiunea corpului. Inchipuiti-va o caracatita cu mai putine brate, dar foarte lungi.

Daca, sa zicem, corpul unei telocite l-am compara cu un corp uman, prelungirile acesteia le-am compara cu bratele si picioarele noastre, dar nu de aproximativ un metru cum este normal, ci de zeci sau sute de metri. Acesta este raportul dimensional. La microscop s-au uitat zeci de mii de oameni de stiinta de-a lungul timpului si, dintr-un motiv oarecare, nu au avut inspiratia sa inteleaga aceasta situatie si existenta acestui tip de celule.

In cativa ani se va putea pune in practica rolul telocitelor in spitalele de cardiologie

Care este rolul telocitelor in muschiul inimii?

Deocamdata suntem in stadiul avansat al presupunerilor. Avem dovezi, dar inca nu pot fi utilizate in medicina clinica. In cativa ani, dar nu foarte multi, prin cooperare internationala, se va putea pune in practica rolul telocitelor in spitalele de cardiologie. Aceste celule, care trimit tentacule la distante foarte mari, au rolul de a prelua semnale de la alte tipuri de celule si de a le influenta. In primul rand, celulele stem, cele despre care toata lumea credea, dogmatic, ca vor rezolva toate problemele medicinei.

Dupa 10-12 ani de tratamente cu celule stem in diverse boli, s-a vazut ca doar utilizarea lor nu are rezultatele asteptate, motiv pentru care, in marile clinici, aceste tratamente au si fost oprite. Ideea noastra este ca exista un tandem intre celulele stem si telocite. Telocitele protejeaza celulele stem si le controleaza activitatea, le fac sa se divida pentru a repara si regenera. Le indreapta spre directia potrivita, le creeaza un fel de sine.

Deci acest tandem poate asigura o regenerare a muschiului inimii?

Da, de exemplu dupa un infarct cardiac. Dar orice boala de inima omoara pentru ca se ajunge la ceea ce se cheama insuficienta cardiaca, adica pompa inimii nu mai functioneaza. Telocitele impreuna cu celulele stem ar putea repara chiar insuficienta cardiaca. Deocamdata suntem in stadiul incercarilor de laborator.

Recent ati obtinut un succes important in acest studiu.

In mai multe clinici din lume, din SUA, la Harvard de exemplu, si in China, celule stem si, respectiv, telocite au fost injectate separat in tesutul cardiac dupa aparitia unui infarct. Handicapul era ca celulele stem nu ramaneau la nivelul inimii, dupa ce erau transplantate prin injectare in inima.

Dupa 24 de ore ramaneau doar 2-3% din celulele transplantate, pentru ca nu recunosc inima drept casa lor. Ei bine, noi am injectat succesiv celule stem si telocite. Constatarea noastra este ca in aceasta situatie, celulele stem sunt capturate de telocite si tinute pe loc. Ca si cum cineva din familie te tine acasa.

Cercetarea nu a fost sustinuta cu adevarat vreodata din punct de vedere financiar

Si in acest fel inima se poate regenera.

E de presupus.

Aveti bani suficienti pentru a continua cercetarea?

Am vizitat foarte multe laboratoare din lume. Nu-mi amintesc niciunul, din China, Franta, Germania, de unde vreti, in care cineva sa-mi fi spus ca are bani suficienti. Omul de stiinta vrea noul, iar pentru asta trebuie sa faca ceva, pentru asta ii trebuie bani. Trebuie sa iti gasesti echilibrul psihologic pentru a face cu banii pe care ii ai la dispozitie sau sa incerci sa faci rost in mod rezonabil de mai multi bani.

Considerati ca cercetarea romaneasca este rezonabil sustinuta financiar in acest moment?

Nu cred ca a fost sustinuta cu adevarat vreodata din punct de vedere financiar. Daca vreti sa o luam aritmetic, va trebui sa ne raportam la procentul din PIB alocat cercetarii, care este extrem de modest in raport cu cel al altor tari. Vorbim in procente din PIB, nu de produsul intern brut, care nu poate fi comparat cu cel al SUA, al Chinei, al Germaniei. Este un alt ordin de marime.

Problema noastra e ca procentul din PIB alocat cercetarii este foarte modest si e de mirare ca nu se porneste de la ideea stimularii creativitatii. Societatile hiperavansate au ajuns in aceste pozitii de varf tocmai prin investitia in creativitate: sa fac mai bine, sa fac ceva nou. Creativitatea insa nu se cumpara. Nu exista magazine de creativitate in lume. Creativitatea este si ea o problema de statistica.

Pentru a exista un om de stiinta exceptional, de talie internationala, trebuie sa existe alti 10 foarte buni, si ca sa existe acesti 10, trebuie sa existe alti 100 normali. Deci sub 1% dintre cercetatori sunt cu adevarat creativi.

Pentru Romania, ideea ar fi ca in loc sa se mearga pe egalitarism, pe impartirea banilor intre foarte multe domenii sau proiecte, dintre care doar 1% va fi cu adevarat creativ, mai bine incerci sa vezi in ce zona te poti plasa ca putere economica. Unde este mai probabila creativitatea, acolo sa investesti, in loc sa o faci cvasiegalitar in toate domeniile.

Telocitele sunt studiate in marile univeritati ale lumii. Este posibil ca ele sa termine studiul inaintea noastra

Investitia in creativitate este asadar o dovada de pragmatism, pentru ca ea se intoarce printr-un PIB mai mare.

Evident, dar nu mi se pare ca pragmatismul este domeniul in care excelam.

Exista si alte mari centre in lume care studiaza rolul si potentialele efecte ale telocitelor?

Telocitele au devenit marca iregistrata pe plan international, nu mai poate nimeni sa revendice acest nume. Existenta telocitelor si a rolului lor posibil e cunoscuta pe toate cele cinci continente, fara nicio exagerare. In mod particular, in SUA, in peste 20 de centre stiintifice, intre care un numar insemnat din primele 10 universitati ale lumii, se lucreaza cu telocite. Spre exemplu la scoala medicala de la Harvard, numarul unu in lume. Dar si in Canada, China, Australia si Noua Zeelanda, ca sa mergem de-a lungul si de-a latul Pamantului.

As fi multumit sa nu mi se puna bete in roate

Exista posibilitatea ca una dintre aceste universitati sa finalizeze studiul telocitelor inainte de dvs., chiar daca dvs. detineti marca inregistrata?

Fiind o problema de creativitate este posibil. Dar nu este o frica a mea. Eu m-as bucura. Ar insemna un succes pentru telocite, pentru grupul nostru, pentru Bucuresti. Se aseaza un semn mintal pentru oamenii de stiinta ca telocitele inseamna Bucuresti, Romania.

Cu atat mai mult s-ar fixa semnul, daca ati fi sustinut financiar sa terminati acest studiu primul.

Va multumesc pentru gandurile bune, dar as fi multumit sa nu mi se puna bete in roate. Dintre cele mai murdare. Spre ex, cand am fost trei saptamani in SUA, la Harvard, a avut loc o evaluare a Institutului ,,Victor Babes", unde sunt studiate telocitele, de catre o comisie internationala care a ajuns la concluziile cele mai bune.

Dar, nu pot sa va spun exact cine, o banuiala am, a trimis catre comisia internationala de oameni de stiinta o anonima de cinci pagini, scrisa intr-o engleza buna, impotriva Institutului, a mea, a tuturor colaboratorilor mei, cu niste fapte inventate. Iata o reactie la succesul international al telocitelor: o anonima de cinci pagini pentru discreditare. La ce le serveste acest lucru? Oameni la 60 -70 de ani care isi fac un scop din a denigra si distruge activitatea altora este indoielnic ca pot dormi linistiti noaptea.

Vedem tot felul de sponsorizari pentru diverse activitati, de la sport, la arta. Cercetarea telocitelor a fost sponsorizata din zona privata?

De doua ori. O data cateva mii de euro folositi pentru transportul in China a 4 colaboratori ai mei si, printr-o fundatie, am primit un ajutor financiar de la o banca de celule stem, Cord Blood Center Romania. Dar pana acum nici nu am deschis o campanie de strangere de fonduri pentru studiul telocitelor.

Vreti sa lansati o astfel de campanie?

Va dau cel mai scurt raspuns: da.

Citeste si:
Cum a reușit Dacian Cioloș să-i ia fața lui Barna în prima rundă de alegeri din USR PLUS. Rolul ieșirii de la guvernare
Cum a reușit Dacian Cioloș să-i ia fața lui Barna în prima rundă de alegeri din USR PLUS. Rolul ieșirii de la guvernare
Dacian Cioloș a câștigat joi, 23 septembrie, prima rundă a alegerilor pentru șefia USR PLUS, reușind să-l întreacă cu două procente pe principalul său contracandidat, Dan Barna, cel care...
Care este strategia PNL după Congresul din 25 septembrie. Rareș Bogdan: ”Pentru majoritatea parlamentară nu luăm voturi de la AUR”
Care este strategia PNL după Congresul din 25 septembrie. Rareș Bogdan: ”Pentru majoritatea parlamentară nu luăm voturi de la AUR”
Rareş Bogdan dezvăluie strategia PNL după Congresul din 25 septembrie 2021. El a spus că nu nu vor lua voturi de la AUR. Rareș Bogdan a explicat joi seara, într-o emisiune tv, că...
Sursa: Ziare.com