Ce poate face diaspora pentru cercetarea romaneasca?

Duminica, 30 Septembrie 2012, ora 23:50
7013 citiri
Ce poate face diaspora pentru cercetarea romaneasca?

Prezenta masiva a impostorilor in pozitiile de decizie politica si lipsa unei ierarhii corecte si clare sunt doua dintre problemele principale cu care se confrunta cercetarea romaneasca. Daca adevaratii profesionisti ar fi lasati sa isi faca treaba, acest domeniu fundamental pentru orice tara civilizata ar evolua pe fagasul normal, cel european.

Acestea sunt principalele concluzii ale dialogurilor purtate cu doi cercetatori romani, unul din diaspora, celalalt din tara, la finalul unei saptamani in care la Bucuresti a avut loc cea de-a treia editie a conferintei "Diaspora in Cercetarea Stiintifica si Invatamantul Superior din Romania".

In debutul unui nou an universitar, am vrut sa aflam ce pot face oamenii de stiinta din diaspora romaneasca pentru ridicarea nivelului cercetarii in tara in care s-au nascut si ce perspective se intrevad in actuala conjunctura politica.

In ciuda celor aproape 2.500 de kilometri ce ii despart, Horia Cornean si Radu Purice semnaleaza aceleasi probleme si identifica solutii similare.

HORIA CORNEAN (Universitatea Aalborg, Danemarca): Avem datoria de a-i ingloba pe cei ramasi acasa in circuitul stiintific

De ce ati ales sa ramaneti in strainatate? In ce conditii v-ati intoarce in Romania?

Sunt inca cetatean roman, desi am plecat in Danemarca de mai mult de 12 ani. Nu am de gand sa renunt la cetatenia romana prea curand, cu toate ca anul acesta - dupa multi ani - mi-a fost teribil de rusine ca am acelasi tip de pasaport cu politicienii plagiatori, care nu dau doi bani pe onoarea si spiritul academic.

Deocamdata ma simt bine unde sunt si, in plus, am o stransa colaborare cu prietenii si fostii colegi de la Institutul de Matematica al Academiei Romane.

Intr-un fel, ma simt de parca n-as fi plecat niciodata. Dar sigur nu m-as intoarce de tot, daca as fi obligat sa joc dupa cantecul unui mare vizir imbracat in pielea goala.

Boicot al Conferintei "Diaspora in Cercetarea Stiintifica": Nu ne patroneaza un plagiator

Cum ii pot sprijini cercetatorii romani aflati peste hotare pe colegii lor ramasi in tara? Pot ei contribui semnificativ la ridicarea nivelului cercetarii romanesti?

Nu cred ca "sprijin" e cuvantul cheie, ci "colaborare". Cercetatorii de top din Romania, ca din oricare alta tara, au nevoie sa mentina contactul cu varful domeniului lor.

Noi cei plecati in strainatate avem, intr-un fel, datoria de-a le inlesni celor ramasi in tara accesul la retelele stiintifice din care facem parte, de a-i ingloba in circuitul stiintific european si mondial. Modalitatile concrete sunt cele binecunoscute: invitatii bilaterale, aplicatii pentru granturi nationale si europene, publicatii comune si nu in ultimul rand conferinte si ateliere specializate.

Acest tip de colaborare cu diaspora este de fapt un element strategic in dezvoltarea oricarei tari civilizate. Diaspora are la fel de mult de castigat ca si cei ramasi in tarile lor. E important insa ca totul sa fie tinut cat mai departe de partidele politice si de eventualii impostori care-ar vrea sa-si aroge merite inexistente.

Care credeti ca sunt cele mai mari probleme cu care se confrunta cercetarea romaneasca - cele financiare, de deschidere catre comunitatea stiintifica internationala, de coruptie, de ordin politic, managerial? De unde ar trebui sa inceapa rezolvarea lor si cum?

Problema cea mai mare este prezenta masiva a impostorilor in pozitiile de decizie politica.

Insa avem si zeci, daca nu sute, de oameni de stiinta de absolut prima mana, rezidenti in Romania, care ar vrea sa se implice in organizarea activitatii de cercetare din tara. Daca ar fi lasati sa-si faca meseria, lucrurile s-ar duce incet spre fagasul normal, cel european.

Neutralizarea politrucilor, acesta e primul lucru de facut.

Este o alegere inteleapta ca cineva care vrea cu adevarat sa faca cercetare sa ramana in Romania? Multi se intreaba contrariul, daca e intelept sa pleci...

E intelept sa pleci, dar e si mai intelept sa te mai si intorci, macar din cand in cand. In zilele noastre nu mai poti fi un bun om de stiinta daca n-ai fost cativa ani sa vezi cum e si prin alte parti, sa iei contactul direct cu alte moduri de gandire, cu alte sisteme.

Un stagiu postdoctoral in strainatate, dupa un doctorat in Romania, ar trebui sa fie un criteriu nescris la angajarea in universitatile romanesti.

Puteti estima daca numarul cercetatorilor romani care decid sa ramana peste hotare creste de la an la an? Dar numarul celor care revin in tara?

E relativ greu sa ramai in strainatate avand un post permanent in cercetare, iar numarul celor care reusesc asta e relativ mic.

Numarul celor care pleaca temporar pentru a castiga experienta e net mai mare si sper sa creasca si mai mult.

E foarte bine sa existe un flux de schimburi academice, atata timp cat se realizeaza un echilibru dinamic.

Cum anticipati ca vor evolua mediul universitar si cercetarea romaneasca in anii urmatori?

Sper ca doar in bine. Rau a fost destul.

RADU PURICE (Institutul de Matematica al Academiei Romane): Sa lasam profesionistii adevarati sa propuna politicile stiintifice

Cum ii pot sprijini cercetatorii romani aflati peste hotare pe cei ramasi in tara?

Desigur pot contribui foarte mult la ridicarea nivelului cercetarii romanesti prin mentinerea ei in legatura stransa cu ce se intampla la nivel mondial.

O sa va dau cateva exemple care in cazul IMAR (Institutul de Matematica al Academiei Romane) functioneaza deja foarte bine: stagii de profesor invitat (o luna) sau post-doctorale (de cateva luni) in institute din Romania; cicluri de lectii pentru studenti la master sau doctoranzi organizate in cadrul Scolilor doctorale din Romania; participare in proiecte nationale de cercetare alaturi de colegi din Romania; organizare de mici simpozioane stiintifice comune (fie unele strict de lucru pe teme foarte bine focalizate, fie unele ceva mai largi de informare si generatoare de noi colaborari); atragerea cercetatorilor din Romania pe proiecte de cercetare din tarile in care sunt ei acum; propuneri comune de proiecte europene; teze de doctorat in cotutela; schimburi de idei privind politica stiintifica si eforturi comune in a face cunoscute aceste opinii factorilor de decizie.

Care credeti ca sunt cele mai mari probleme cu care se confrunta cercetarea romaneasca si cum ar putea fi ele rezolvate?

Principala problema pe care consider ca a avut-o cercetarea Romaneasca, si inca nu a reusit sa o rezolve complet si pe termen lung, este de a face o situatie cat mai exacta a valorilor si potentialului real de care dispune - mai precis o ierarhie corecta si clara a centrelor de valoare si a persoanelor credibile.

Acest lucru s-a pornit extrem de greu si de tarziu si dupa cateva incercari relativ izolate de a face o ordine corecta s-a blocat in umbra luptelor politice. Cred ca esential este sa facem o ordine clara si o baza de date privind valorile cercetarii din Romania si pornind de la aceasta baza sa lasam profesionistii adevarati sa propuna politicile stiintifice si sistemele de criterii de evaluare.

Este o alegere inteleapta ca o persoana care vrea cu adevarat sa faca cercetare sa ramana in Romania?

Traiectoria optima a carierei unui tanar din Romania care doreste sa faca cercetare de varf depinde, cred, foarte mult de domeniul in discutie. Plecand de la domenii practic nereprezentate in Romania (din punctul de vedere al cercetarii de varf) in care in mod evident nu se poate face o cariera adevarata decat in centre din strainatate si pana la domenii care in Romania au cercetare de nivel international, bine articulata la realitatea de pe plan mondial. Dar acest lucru este adevarat, cu diferite nuante, in cazul oricarei tari.

In ce priveste domeniile cu o cercetare bine structurata in Romania, cum ar fi de exemplu matematica, aici cred ca un tanar isi poate propune in mod realist sa isi faca studiile de licenta si chiar de master in tara, eventual cu un semestru de master in strainatate prin diverse forme de schimburi. Apoi, la doctorat cred ca solutia optima este sa mearga intr-un centru de mare prestigiu din strainatate unde "expunerea" la ideile si curentele zilei este maxima si unde formarea sa ca viitor cercetator de varf este cea mai completa.

Probabil dezvoltarea tezelor in cotutela ar fi o excelenta modalitate de a imbina aceste aspecte cu mentinerea invatamantului doctoral din Romania la cotele necesare. In ce priveste stagiile post-doctorale, anumite centre din Romania si programe nationale romanesti pot fi etape extrem de binevenite in continuarea si dezvoltarea carierei in aceasta perioada de fructificare a informatiilor acumulate.

Aceste pozitii ar trebui, daca sistemul universitar romanesc ar avea structura si deschiderea necesare, sa devina pepiniera de cadre (conferentiari si profesori) a Universitatilor din tara.

Puteti estima daca numarul cercetatorilor romani care decid sa ramana peste hotare creste de la an la an? Dar numarul celor care revin in tara?

Nu am o pozitie in care sa dispun de date precise, dar din observatii nesistematice as trage concluzia ca procentajul celor care pleaca este relativ constant dupa valul foarte pronuntat ce a urmat deschiderii granitelor.

In ce priveste revenirile (in lumea cercetarii in matematica), perioada anilor 2007 -2010, in care reorganizarea cercetarii stiintifice a venit cu unele propuneri serioase si duse pana la capat cu seriozitate, a determinat se pare un numar tot mai important de tineri (si chiar mai putin tineri) sa vina pe diferite pozitii (permanente sau temporare) in tara.

Cum anticipati ca vor evolua mediul universitar si cercetarea romaneasca in anii urmatori?

In acest moment fluctuatiile politice foarte mari fac dificila o estimare realista. Din acelasi motiv cred ca pe termen scurt va urma o perioada dificila, instabila, cu masuri incoerente si posibile derapaje ale judecatilor valorice sub impulsurile politicului.

In ce priveste situatia pe termen lung, consider ca, din pacate, exista o tendinta generala pe plan mondial, de renuntare la "rigorile stiintei" si ale profesionalismului academic, fie sub impulsul crizei, fie al mirajului eficientei economice.

Din acest motiv, mai ales pentru o tara mica si pornind la drum cu handicap, s-ar putea ca perspectiva sa nu fie foarte optimista.

Citeste si:
Care este în opinia lui Marcel Ciolacu cea mai mare greșeală a guvernării. Atac fin la adresa PNL
Care este în opinia lui Marcel Ciolacu cea mai mare greșeală a guvernării. Atac fin la adresa PNL
Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat joi, 26 mai, că cea mai mare greșeală a guvernului a fost ”liberalizarea haotică la energie”. El a lăudat, în schimb, creșterea economică...
Premierul Nicolae Ciucă, la 6 luni de guvernare: „Pas cu pas, ne apropiem de atingerea tuturor obiectivelor propuse”
Premierul Nicolae Ciucă, la 6 luni de guvernare: „Pas cu pas, ne apropiem de atingerea tuturor obiectivelor propuse”
Premierul Nicolae Ciucă a prezentat, la Liga Aleşilor Locali organizată de PNL joi 26 mai, la Braşov, bilanţul guvernării în prima jumătate a anului. Premierul a precizat că, după şase...
Comentarii
S C USL Felix SRL
rank 5
Nimeni nu poate face nimic până nu sunt alungaţi din toate funcţiile