Prorector UVT: Universitatile performante au toate motivele sa fie suparate. Ce le oferim tinerilor nostri? Interviu

"Ne permitem, ca stat care isi doreste sa fie in secolul XXI si sa creasca in zona inovarii, sa nu avem profesori de fizica?!", intreaba retoric conf. dr. Madalin Bunoiu, recomandand Guvernului sa gandeasca o strategie pe termen lung privind investitiile in Educatie, sa sprijine formarea de cadre didactice, sa incurajeze medicii sa profeseze la tara, dar si sa promoveze parteneriatul dintre universitati si mediul privat, pentru ca astfel intreaga societate ar avea doar de castigat.

Declaratiile sunt facute in contextul in care ministrul Valentin Popa a starnit un val de reactii negative prin modalitatea in care a alocat locurile bugetate in universitati pentru anul viitor.

De exemplu, Universitatea Bucuresti, Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iasi, Universitatea de Vest si Universitatea Babes Bolyai sunt singurele universitati romanesti care apar atat in QS World University Rankings 2018, cat si in THE World University Rankings si toate patru au primit mai putine locuri bugetate sub semnatura noului ministru al Educatiei, Valentin Popa (PSD).

"Sa incercam sa ne situam deasupra intereselor marunte si sa ne uitam la imaginea de ansamblu a sistemului educational", sugereaza conf.dr. Madalin Bunoiu, prorector Strategie de cercetare, dezvoltare si inovare stiintifica la Universitatea de Vest Timisoara si director al Departamentului de Evaluare Externa a Calitatii din cadrul ARACIS.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, acesta vorbeste despre marea greseala pe care o facem punand in conflict stiintele umaniste cu cele exacte, despre nevoia de antreprenori, dar si de cadre didactice care sa educe tanara generatie, precum si despre eficientizarea investitiilor prin dezvoltarea unor centre universitare puternice.

Spuneti-ne mai intai care sunt principalele atributii ale departamentului pe care il conduceti in cadrul Agentiei Romane de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Superior (ARACIS).

Evaluarea calitatii in invatamantul superior are doua directii majore: una vizeaza evaluarea programelor de studii, iar a doua vizeaza evaluarea institutionala, adica a universitatilor in sine. Eu coordonez al doilea departament. Practic, atunci cand se merge intr-o vizita institutionala, pe langa evaluarea unor programe de studii, se face si o evaluare de ansamblu a institutiei, de exemplu, din punct de vedere al infrastructurii, al cercetarii etc.

Ati urmarit disputa declansata zilele acestea de decizia ministrului Valentin Popa si reactia marilor universitati sau a reprezentantilor studentilor?

Desigur, este domeniul nostru de activitate si nu putem fi ipocriti sa spunem ca stam deoparte sau ca nu ne intereseaza.

Deja a aparut un conflict major intre tabara din care face parte ministrul Popa si cei care sustin ca, pe langa specialitatile tehnice, promovate cu mare sarg de dansul, e nevoie in continuare si de pregatire superioara in domenii umaniste. In opinia dumneavoastra, ce ar trebui pus pe primul loc?

Eu as spune ca e o mare, mare greseala sa incercam sa cream o dihotomie de acest tip in invatamantul superior, adica sa punem intr-un oarecare conflict stiintele umaniste cu stiintele ingineresti, cu stiintele exacte si altele asemenea. O societate se construieste cu toate aceste domenii laolalta.

Nu putem sa visam a fi bogati, a avea un anumit standard de viata, daca nu luam absolut totul in considerare. O societate care se dezvolta are nevoie de zona de antreprenoriat, are nevoie de inovare. Dar nici nu poti sa traiesti "in pestera", adica ai nevoie si sa mergi la spectacole, ai nevoie de evenimente culturale.

Si ai nevoie de profesori, in primul rand, care sa iti educe tanara generatie.

O alta controversa este legata de perceptia ca ministrul Popa a dezavantajat universitatile mari, prezente in topurile internationale, si a avantajat universitati mici, obscure, unele dintre ele chiar cunoscute drept "fabrici de diplome". Care este opinia dumneavoastra?

Eu cred ca ideea de a fundamenta dezvoltarea unor centre universitare puternice este importanta, iar aceste centre sunt cele istorice: Bucuresti, Iasi, Cluj, Timisoara si as mai adauga Craiova, Brasov, Sibiu, poate chiar Oradea, Constanta. Sunt centre recunoscute, care aveau traditie universitara.

Cumva este firesc sa gandim si in termeni regionali. Sincer, nu vad niciun motiv pentru care Iasi, Cluj si Timisoara nu ar trebui sa aiba aceeasi sustinere in ceea ce priveste locurile bugetate. Discrepantele intre ele nu se justifica, in opinia mea.

As remarca si o alta contradictie. Pe de o parte, in invatamantul preuniversitar (care este obligatoriu), vorbim despre eficienta si cand avem o zona cu 5-6 scoli desfiintam 3-4 dintre ele pentru ca au putini elevi si le centram in mai putine, ducand elevii cu mijloace de transport la cele ramase. Pe de alta parte, cand vorbim despre universitati (invatamant care deja nu mai este obligatoriu si in care beneficiarii sunt majori!), nu ne mai gandim la eficientizare si nu spunem: Pe o regiune de 200 de km nu am nevoie de 3-4 universitati, fac una singura si resursele pe care le cheltuiesc in cele care nu sunt performante le duc in burse, in cazare, in masa pentru studenti, ca sa pot oferi un invatamant de calitate.

Mie mi se pare aceasta o perspectiva de luat in seama.

In ceea ce priveste domeniile pe care Guvernul ar trebui sa le sprijine, care dintre ele ar trebui sa aiba intaietate? Si cat de importante sunt cerintele de pe piata muncii la un moment dat?

Noi, la UV, am dezvoltat un alt tip de cultura si anume ca, intr-o piata a muncii dinamica, in care intr-o viata iti schimbi meseria de 2-3 ori (dar nu in sensul ca te muti de la o firma la alta, ci chiar de la un domeniu la altul!), important e sa le dam absolventilor nostri nu doar niste cunostinte strict profesionale, ci sa le dam capacitatea de a gandi critic, de a putea fi adaptabili, de a avea discipline transversale, de a putea fi ca un "burete" pe piata muncii.

Ce as sugera eu Ministerului Educatiei si Guvernului Romaniei este sa isi vada interesele. In primul rand, eu constat un deficit major in zona educationala, cea a cadrelor didactice. Si nu vad niciun fel de politica prin care sa revigoram aceasta zona.

Va dau exemplu de domenii care sunt extrem de vulnerabile: chimia si fizica. Eu sunt fizician si cunosc foarte bine lucrurile. In ultimii 15 ani, numarul cadrelor didactice de fizica a scazut enorm. In ultimii 15 ani, foarte putini absolventi de fizica au ales cariera didactica drept oportunitate de cariera. Ce facem, ne permitem, ca stat care isi doreste sa fie in secolul XXI si sa creasca in zona inovarii, sa nu avem profesori de fizica, de exemplu?! Care este reactia noastra ca stat la aceasta problema?

Ungaria, de exemplu, a spus asa: Avem niste domenii, care sunt mai degraba in zona liberala a meseriilor, unde piata este dezvoltata, iar oamenii se indreapta catre zona respectiva. Ei bine, eu nu mai finantez acolo, ca stat, din contra, ma duc in zonele unde am deficit, de exemplu, in zona educationala, si unde pe langa loc bugetat ofer in plus si bursa, si o cariera pe masura.

Sau sa mergem intr-o alta zona: medicina, si ea extrem de rulata in dezbaterea publica din ultima perioada. Ce am observat in ultimii ani? Sa ne uitam un pic la capacitatea de scolarizare, adica numarul maxim de studenti pe care o universitate ii poate inmatricula pentru ca are infrastructura, cadre didactice etc. ca sa asigure o scolarizare de calitate superioara. Este motivul pentru care au fost acuzate asa-numitele "fabrici de diplome" care, evident, nu aveau cum sa scolarizeze zeci, sute, mii de studenti intr-un apartament si cu trei cadre didactice.

Revenind la medicina: observam ca in ultimii ani aceasta capacitate de scolarizare este atinsa in proportie de 100%, indiferent de cate locuri bugetate au avut sau nu. Si atunci, eu pun intrebarea legitima: Daca am o zona extrem de solicitata, de ce sa mai punem in plus locuri bugetate acolo? De ce sa nu spun in felul urmator: Unde am deficit de medici? In zona rurala, mai ales. Atunci vin cu o chestiune compensatorie - Iti dau un loc bugetat, iti dau si o bursa, dar facem un contract si timp de 5 ani trebuie sa faci meseria de medic in zona rurala, daca accepti aceasta oferta.

Spuneti ca ati urmarit dezbaterea publica pe acest subiect. Exista suspiciuni ca ministrul Popa ar fi favorizat unele universitati neperformante pe criterii pur politice, ca ar fi rasplatit astfel rectorii care l-au sustinut si i-ar fi pedepsit pe cei care l-au contestat. Sunteti de acord?

Nu o sa ma pronunt foarte ferm, pentru ca aceasta poveste are un istoric mai vechi. Noi nu stim sa spunem care a fost momentul zero de la care am pornit in ceea ce priveste distributia locurilor bugetate. De exemplu, UVT a pierdut foarte mult in 2011 cand, dupa clasificarea universitatilor, am pierdut locuri la master si am pierdut enorm la doctorat.

E nevoie de o dezbatere publica pe criterii, pe indicatori, pe o metodologie care sa fie cu adevarat si predictibila. Altfel, la anul ce se va intampla? Aplicam aceleasi metoda si mai taiem o data de la universitatile de la care am luat deja si ducem spre cele la care am dus deja? Ce facem in felul asta? Ducem spre pierzanie unele universitati si pe altele le intarim? Sunt intrebari legitime, pentru ca nu am vazut in aceasta metodologie daca ea are sau nu continuitate in anul viitor.

Daca ati fi ministru al Educatiei, care ar fi etapele pe care le-ati avea in vedere pentru a stabili alocarea locurilor bugetate in universitati?

As porni de la nevoile statului roman. As vedea domeniile in care statul are nevoie de specialisti cu studii superioare, ca sa stiu unde duc investitia. Si aici, de departe, pe primul loc as pune domeniul Educatiei, dupa care cel al Sanatatii.

Si as stabili mecanisme prin care sa incurajez tinerii sa faca astfel de meserii, sa se duca si sa le exercite in tara. As face asta prin, ca sa spun asa, "discriminare pozitiva" - introducerea masterului didactic, a burselor pentru zona aceasta, a cresterii salariilor pentru a face atractive aceste meserii etc.

Apoi, sectorul privat are anumite solicitari, dar care e modalitatea prin care el intervine in economia jocului? Nu ar fi firesc ca, in functie de nevoile lui, sa constituie niste parteneriate cu universitatile, asa cum se intampla in lumea la care visam, in care marile companii sunt parteneri reali ai universitatilor si finanteaza anumite zone, adica vin cu nevoi, dar si cu resurse, totodata?

Si eu as pune totul intr-un amplu proces public de dezbatere.

Dar asta ar presupune o anumita coordonare politica, inclusiv intre ministere, pentru ca vorbiti despre cresteri de salarii, burse, oferte. Si mai presupune si o viziune politica pe termen lung, or noi am avut un pact pe educatie semnat de toate partidele, dar neaplicat apoi de nimeni.

O sa fiu un pic cinic, dar oare actorii pe care ii mentionati nu se intalnesc saptamanal la masa Guvernului? N-ar putea sa se intalneasca 2-3 ministri, la finalul sedintei de guvern, sa bea o cafea impreuna si sa discute despre acest subiect?

Desigur, dar sa nu uitam ca in ultimul an s-au schimbat trei guverne ale aceleiasi aliante PSD-ALDE. Si in lipsa unei dezbateri publice, noi ramanem cu impresia ca nu e vorba despre nicio viziune pe termen lung despre prosperitatea acestei tari, ci ca aceste locuri bugetate in universitati au fost alocate discretionar, in interes clientelar, de partid sau pentru fabricile de diplome. Aveti aceeasi impresie?

Realitatea poate sa duca spre o astfel de concluzie, ca poate anumite universitati au fost favorizate, in mod cert altele defavorizate in urma acestui proces. In mod evident suntem tentati sa facem astfel de corelatii.

Iar universitatile care au pierdut locuri anul acesta sunt universitati bune. Nu stiu daca era nevoie sa se aplice aceste masuri.

Citeste mai multe despre clasarea universitatilor romanesti in topurile internationale.

Pentru ca vorbiti despre universitati bune, ce s-a mai intamplat cu ierarhizarea institutiilor de invatamant superior, atacata in instanta chiar de Valentin Popa pe vremea cand era rector la Suceava? Cum stim care sunt universitatile bune din Romania si care nu sunt?

In acest moment, singurul mod in care putem afla care sunt universitatile mai bune este sa consultam ranking-urile internationale. Sunt clasamente autonome, independente, in care niciun rector, prorector sau decident din universitatile romanesti nu poate sa se duca sa puna pile sau sa creeze ierarhii artificiale. Acela este un indicator independent care ne arata fiecaruia pe unde suntem.

Din perspectiva nationala exista in acest moment un proiect finantat de Banca Mondiala, derulat si coordonat de Ministerul Educatiei, care are ca finalitate, printre altele, o clasificare a universitatilor.

Si cand vom vedea rezultatele?

Din cate stiu eu, ar trebui sa se termine in circa doi ani. In general, proiectele de aceasta anvergura dureaza circa 3 ani, iar acesta e demarat, cred, de jumatate de an.

Din metodologia care a fost pusa la dispozitie, pentru ca s-a rulat in mediul academic un document pe acest subiect, nu va fi o clasificare de tipul celei din 2011, ci una mai ampla, de tipul multi-rank, in care fiecare universitate este clasificata pe un numar destul de mare de domenii, de indicatori.

Ca o concluzie, ce ar trebui sa intelegem din faptul ca tocmai universitatile romanesti cel mai bine cotate in clasamentele internationale au fost dezavantajate de ministrul Valentin Popa? Are sau nu vreo relevanta acest aspect?

Sigur ca are o relevanta, in mod cert. Universitatile care sunt performante si au "beneficiat" de aceste reduceri au toate motivele sa fie suparate.

Evident ca intotdeauna putem sa construim un anumit mecanism justificativ pentru deciziile pe care le luam, dar ar trebui, o spun a mia oara, sa incercam sa ne situam deasupra intereselor marunte si sa ne uitam la imaginea de ansamblu a sistemului educational.

Pana la urma, esenta este: Ce le oferim tinerilor nostri?

Citeste mai multe despre:

• Marile universitati vor da in judecata Ministerul Educatiei. Pentru 2018-2019, s-au taiat locuri de la universitati de prestigiu si s-au dat la "noii boieri medievali ai invatamantului". Miza sunt banii
• Ministrul Educatiei, in razboi deschis cu Universitatea Bucuresti, care il acuzase de "triumful mediocritatii". Nu spune nimic despre criticile venite de la Babes-Bolyai si Universitatea de Vest
• Reactia studentilor in scandalul dintre Ministerul Educatiei si universitatile de elita
• ANOSR cere Ministerului Educatiei sa spuna care au fost criteriile de alocare a locurilor bugetate: Stop canibalizarii in mediul universitar romanesc!
• Disputa universitati - Ministerul Educatiei: Prostie sau decizie politica? Unde ar trebui sa mearga banul public?
• Presedintele Senatului Universitatii Bucuresti: Poate a venit vremea sa redeschidem balconul pe care il tinem inchis de la mineriada

Ciolacu susține că nu există riscul ruperii coaliției: ”Ce voiaţi? Să stau la televizor să spun: "m-am gândit eu că e mai bun Piedone"?”

Marcel Ciolacu nu crede că decizia privind candidaturile separate la Primăria generală a Capitalei va afecta în vreun fel coaliția formată din PSD şi PNL. El susţine că membrii alianţei...

Cum încearcă PSD să negocieze retragerea lui Piedone și care este prețul primarului de la Sectorul 5

După ce liderii coaliției PSD-PNL au luat decizia de a-l retrage pe candidatul comun Cătălin Cîrstoiu și de a merge cu candidați separați, în persoana Gabrielei Firea și a lui Sebastian...