Cum e admiterea la o universitate din UK sau SUA: Mituri de la Oxford, Cambridge si Harvard

Daca in Romania exista o dezbatere despre cum ar trebui sa se faca admiterea la facultate - prin examen sau pe baza de dosar, am dorit sa aflam care sunt criteriile de selectie a candidatilor la universitatile din SUA si Marea Britanie, unele clasate printre cele mai bune din lume.

Aici accentul se pune pe realizarile candidatului, ce pot include notele din scoala sau la teste standardizate, dar si pe personalitatea acestuia si interesul sau pentru respectiva scoala sau specializare.

CV, eseu si recomandare la universitatile din Marea Britanie

Universitatile din Marea Britanie isi selecteaza studentii pe baza unor aplicatii online, gestionate de platforma Universities and Colleges Admissions Service (UCAS).

Acolo candidatii pot opta pentru pana la 5 scoli, precizandu-se ca o facultate la care aplica nu vede celelalte optiuni decat in momentul in care candidatul raspunde la eventualele oferte.

Cei care doresc sa faca medicina sau medicina veterinara au doar 4 optiuni, iar cei care tintesc sa ajunga la Oxford sau Cambridge nu pot aplica decat la o specialitate la una dintre ele.

La cele mai cautate scoli rata de admitere poate ajunge si sub 10%.

Aplicatia trebuie sa cuprinda informatii complete despre educatia si calificarile candidatului, joburile pe care le-a avut, daca este cazul, un eseu (personal statement) de pana la 4.000 de caractere (aproximativ doua pagini) si o recomandare din partea unui profesor sau profesionist care poate vorbi despre realizarile educationale ale candidatului.

In eseu, candidatii trebuie sa scrie motivatia in a alege respectiva scoala si specializare si ce considera ca ii face potriviti sa studieze acolo (orice aptitudini, realizari sau experiente pe care le considera relevante).

Unele scoli cer candidatilor pe care ii iau in considerare si sa treaca unele teste pentru a obtine o certificare in domeniu - de la muzica, pedagogie sau asistenta sociala, la turism.

De asemenea, poate fi ceruta si o lucrare mai ampla a candidatului, eventual realizata in cadrul studiilor anterioare si notata de un profesor, cum e la Oxford.

Universitatile cele mai prestigioase - Oxford, Cambridge, University College London - ii supun pe majoritatea candidatilor pe care ii au in vedere si unui interviu.

UCAS se ocupa inclusiv de verificarea aplicatiilor pentru a detecta eventualele informatii false sau plagiatul in cazul eseurilor.

Taxa de inscriere la universitatile britanice nu este mare, comparativ cu cele din Romania. Astfel, cei care aplica la o singura scoala au de platit 12 lire sterline (63 de lei), iar in cazul aplicatiilor cu doua - cinci optiuni se platesc 23 de lire sterline (122 de lei).

In schimb, taxele de scolarizare ajung pana la 9.000 de lire (aproape 50.000 de lei) pe an in Anglia si Tara Galilor. In Scotia nici nu se percep taxe studentilor sub 25 de ani, necasatoriti si care nu si-au intrerupt studiile pentru mai mult de trei ani, iar pentru ceilalti variaza intre 1.200 si 1.800 de lire.

Pentru majoritatea universitatilor din Anglia pot fi contractate imprumuturi care sa acopere toata taxa, in timp ce in Tara Galilor se acorda si granturi.

Mituri in jurul interviurilor de la Oxford si Cambridge

Admiterea la Oxford si Cambridge, cele mai cunoscute universitati ale Marii Britanii denumite si "Oxbridge", suscita un interes atat de mare incat au aparut diverse mituri legate de aceasta.

Au fost vehiculate intrebari si situatii inedite cu care s-ar confrunta candidatii la Oxbridge. Un candidat ar fi fost intrebat la interviu ce este curajul, raspunsul sau fiind prompt: "Asta", dupa care ar fi iesit din sala, ceea ce i-ar fi adus un mult dorit loc intr-una dintre legendarele universitati, relateaza The Telegraph.

Profesorii care intervieveaza ar fi aruncat o minge de rugby catre candidat cand intra in sala, iar daca o prindea era admis, daca o si arunca inapoi, primea bursa. Altii i-ar fi pus pe candidati sa manance o piersica si sa vada ce fac cu samburele. Iar candidatilor la biologie li s-ar fi cerut sa identifice carabusul mort pe care profesorul il aseza pe birou.

Toate nu sunt decat mituri, pentru ca interviul se doreste a fi doar o cale de verificare a bagajului de cunostinte ale candidatului si a nivelului sau de intelegere, nu un mod de a ii testa tupeul sau altceva, arata cotidianul britanic.

Pentru a pune capat acestor speculatii, universitatile publica in fiecare an exemple de intrebari dificile. Un candidat la istorie ar putea fi intrebat "Cat poti numara din trecut?", daca a facut si matematica intensiv in liceu, iar daca a facut literatura - "Ce ne pot spune romanele despre trecut si nu putem afla din alte surse?", arata tot The Telegraph.

Unui candidat la inginerie i se cere sa tina o rigla sprijinind-o pe cate un deget de la fiecare mana si sa explice ce se intampla daca isi apropie degetele - este unul dintre exemplele publicate de Times Higher Education.

Activitatea din liceu si testele standardizate, cele mai importante la admiterea in SUA

Admiterea la universitate sau colegiu este similara in SUA - se trimite o aplicatie la fiecare scoala in parte, se cere un eseu, poate fi organizat si un interviu. Aici exista insa teste standardizate (SAT si ACT), ce includ probe de intelegere a unui text, scriere, matematica si stiinta si care sunt cerute absolventilor de liceu de majoritatea universitatilor.

Unii absolventi dau testul, care costa in jur de 50 de dolari, de doua ori, pentru a prezenta colegiului la care vor sa intre note cat mai bune.

Se fac si cursuri de pregatire pentru SAT si ACT, care costa cate 1.000 de dolari pentru fiecare materie, sau meditatii individuale.

O alta particularitate este ca se fac cursuri de pregatire pentru admiterea la colegiu in timpul liceului, la care se dau teste si rezultatele sunt luate in considerare.

Criteriile sau importanta care li se acorda pot varia de la o institutie la alta.

Potrivit unui sondaj facut in 2010 de National Association for College Admission Counseling (NACAC), criteriile care au cea mai mare importanta ar fi, in aceasta ordine:

• notele obtinute la cursurile de pregatire
• calitatea cursurilor alese in liceu
• rezultatele la testele standardizate
• notele de la toate cursurile urmate in liceu
• eseul
• faptul ca elevul si-a demonstrat interesul pentru scoala sau specializarea respectiva
• locul sau in clasamentul pe clasa
• recomandarea consilierului pedagogic si apoi a unui profesor din scoala

Interviul, activitatile extracuriculare sau portofoliul sunt pe ultimele locuri, potrivit aceluiasi studiu.

90% dintre cei care intra la Harvard nu sunt "genii"

Alti factori pentru succesul la admitere sunt:

• aptitudinile sportive
• faptul ca un parinte sau un alt membru al familiei are studii superioare
• posibilitatea de a plati taxa fara a solicita bursa
• veniturile familiei, pentru ca se cauta si potentiali donatori

Orasul de origine, etnia si rasa ar fi si ele luate in considerare, din dorinta colegiilor de a avea o cat mai mare diversitate.

Taxa de inscriere la o universitate americana este in medie 41 de dolari (166 de lei), insa cele mai prestigioase universitati cer pana la 90 de dolari, potrivit US News.

Taxele de scolarizare in universitatile publice americane sunt in medie de 9.410 dolari (38.000 de lei) pe an, insa la Harvard taxa anuala este de aproape 60.000 de dolari (peste 240.000 de lei), potrivit BBC.

Bineinteles ca si admiterea la Harvard este subiect de speculatii, pe care universitatea incearca sa le clarifice.

Astfel, celor care cred ca este o scoala "numai pentru genii", universitatea le transmite ca 90% dintre studentii admisi in fiecare an indeplinesc un cumul de factori, ce includ capacitatile intelectuale, o personalitate deosebit de atractiva, o capacitate extraordinara de a fi lideri, creativitate, abilitati sportive, maturitate si motivatie, se arata pe site-ul Harvard.

De asemenea, se precizeaza ca 98% dintre studentii prestigioasei universitati isi termina mai devreme sau mai tarziu studiile, retragerile fiind extrem de rare, iar 70% dintre ei beneficiaza de un ajutor pentru plata taxei.

Piedone vorbește despre un complot în favoarea lui Nicuşor Dan: ”Nu mă întoarce nimeni înapoi”

Cristian Popescu Piedone (PUSL), candidat la funcţia de primar al Capitalei, a infirmat, din nou, marţi, 23 aprilie, zvonurile referitoare la o posibilă retragerea a sa din cursa electorală şi...

Sebastian Burduja, candidatul PNL la Primăria Capitalei: ”Bucureștenii să nu mai fie forțați să aleagă răul cel mai mic"

Candidatul liberal la Primăria Capitalei, anunțat odată cu retragerea lui Cătălin Cîrstoiu din cursă, vrea să propună „un model liberal de administrație”. Sebastian Burduja, liderul...