Marile universitati vor da in judecata Ministerul Educatiei. Pentru 2018-2019, s-au taiat locuri de la universitati de prestigiu si s-au dat la "noii boieri medievali ai invatamantului". Miza sunt banii

Trei universitati de elita, Universitatea Bucuresti, Babes-Bolyai din Cluj si Universitatea de Vest Timisoara reactioneaza critic fata de reducerea numarului de locuri pentru urmatorul an universitar. A triumfat mediocritatea, spun Mircea Dumitru si Marin Preda, notand ca pentru a conduce Romania, astazi, iti trebuie oricum diploma de inginer sau chiar una in ingineria motostivuitoarelor.

Universitatea Bucuresti taxeaza astfel extrem de dur scaderea numarului de locuri pentru anul scolar urmator pentru universitati de prestigiu, in vreme ce "boierilor medievali noilor cetati de scaun ale invatamantului universitar romanesc" li s-au dat locuri in plus. Suceava, locul unde actualul ministru al Educatiei conducea universitatea, este in mod evident "cetatea de scaun" vizata in document.

"Dupa ce, probabil, domnul Valentin Popa a decis, spre beneficiul public si personal, sa staruie, cu mai mare atentie, asupra "literelor" si nu ne-a mai desfatat, in ultima vreme, cu pronuntari publice, iata ca acum trece si la cifre", scriu Mircea Dumitru, rector al Universitatii din Bucuresti, si Marin Preda, pesedintele Senatului aceleiasi universitati, intr-o scrisoare de protest intitulata "Despre triumful mediocritatii si al gastilor politice".

Pe un ton ironic, cei doi noteaza: "Te-ai astepta, nu-i asa, din partea unui distins inginer, care, dupa cum declara, "nu are intotdeauna toate cuvintele la domnia sa", ca macar aici, in domeniul cifrelor, sa arate o ireprosabila rigurozitate."

"Cu ura si cu razbunare, dl. Ministru Popa, alaturi de colegii sai de partid, dl. Dragnea si d-na Dancila, au taiat drastic din locurile la admitere ale celor mai vechi si mai prestigioase universitati romanesti, universitatile din Consortiul Universitaria, si le-au impartit cu generozitatea boierilor medievali noilor cetati de scaun ale invatamantului universitar romanesc", se mai arata in document.

Astfel Universitatea Bucuresti reclama scaderea arbitrara a numarului de locuri repartizate Universitatii din Bucuresti pentru anul universitar 2018 - 2019, pe toate cele trei cicluri de studii: licenta, cu 60 de locuri mai putin; master, cu 335 de locuri mai putin, adica cu 10% mai putin decat anul trecut; iar la doctorat, poate va intrebati cate locuri a primit Universitatea? Stim ca studiul facut serios nu e pe placul domniilor lor, poate si de aceea au taiat din "pixul de demnitar" 59 de locuri, adica 17% fata de locurile din anul precedent.

Consecintele sunt bugetare - la doctorat, reducerea va avea un impact de peste 3,6 milioane de lei, in timp ce la master si la licenta, suma cu care bugetul Universitatii va fi vaduvit este de 5,4 milioane de lei.

"Si atunci, nu putem decat sa le facem o "modesta propunere" studentelor si studentilor nostri: din toamna, sa se duca sa isi faca masteratul sau doctoratul la tractoare, paduri sau ingineria motostivuitoarelor! Fara ifose de stiinte umaniste. Oricum, pentru a conduce Romania, iti trebuie, mai nou, diploma de inginer, luata de la universitati de anticamera politica".

Universitatea din Bucuresti va actiona Ministerul Educatiei in contencios administrativ, anunta institutia.

Si Universitatea Babes-Bolyai din Cluj si Universitatea de Vest din Timisoara au avut reactii critice fata de repartizarea locurilor bugetate pentru anul universitar 2018-2019.

Astfel, Universitatea timisoreana aminteste ca are o prezenta constanta in toate rankingurile si clasamentele internationale importante (QS Ranking, Times Higher Education Ranking, Shanghai, etc.) si ca si-a consolidat in ultimii ani locul si rolul in peisajul academic romanesc.

Numarul studentilor inmatriculati cu taxa la UVT este foarte mare, in raport cu locurile bugetate alocate anual, ceea ce arata nivelul de seriozitate, atractivitate si performanta al UVT, precizeaza UVT.

"Am luat la cunostinta, cu neplacuta surprindere, ca numarul de locuri bugetate alocate Universitatii de Vest din Timisoara este mai mic decat cel din anul universitar anterior (cu 10 locuri la ciclul de licenta, cu 32 locuri la ciclul de master si cu 3 locuri la ciclul de doctorat). Asistam, astfel, pentru prima data dupa intrarea in vigoare a LEN 1/ 2011, la o schimbare importanta privind modul de alocare a locurilor bugetate", se arata intr-un comunicat remis Ziare.com.

Aceasta impartire avantajeaza anumite universitati si, evident, dezavantajeaza pe altele, subliniaza UVT.

Universitatea din Timisoara aminsteste ca, inainte de a se reloca locurile intre specializari, ar fi fost necesara o analiza clara si o strategie de corelare cu piata muncii.

"Cum putem justifica urmatoarea contradictie: facem eforturi de a eficientiza invatamantul scolar preuniversitar (obligatoriu) prin desfiintarea de scoli si asigurarea transportului elevilor in scoli comunale, dar nu ne gandim sa eficientizam invatamantul superior (care nu este obligatoriu) si pastram universitati neperformante, in conditiile in care potentialii studenti cu nevoi sociale pot avea toate conditiile in universitati regionale, prin relocarea resurselor si asigurarea pentru acestia a cazarii, a mesei si a unei burse?", se arata in comunicat.

UVT aduce si cateva argumente:

- Sunt universitati care au primit locuri in plus pentru scoli doctorale unde gradul de abandon este de peste 75%. La UVT abandonul la studiile de doctorat este de 32%.

- Studii recente publicate de catre Comisia Europeana mentioneaza ca pana in anii 2025 aproximativ 50% din locurile de munca vor necesita calificari de nivel ridicat. In paralel, tot aceste studii, dar si altele, arata ca peste 65% dintre tinerii care incep acum scoala primara isi vor desfasura activitatea profesionala in ocupatii si meserii care inca nu exista.

- Romania se confrunta cu o serie de realitati carora trebuie sa le raspunda cu celeritate. Printre acestea mentionam: lipsa de forta de munca superior calificata pentru o serie de domenii cum ar fi industria IT, industria automotive, industria constructiilor; migratia specialistilor romani din domenii precum cel al medicinei sau cercetarii; vulnerabilizarea pana la nivelul crizei a sistemului de invatamant preuniversitare prin lipsa cadrelor didactice specializate, etc. Cum ar trebui sa actioneze Romania, prin structurile sale guvernamentale, pentru a face fata acestor tendinte? Vom sugera cateva abordari in randurile de mai jos.

Si Universitatea Babes-Bolyai aduce ca argument faptul ca, in ultimii cinci ani, a avut o crestere semnificativa a numarului de candidati. "In ciuda acestui fapt, observam ca Ministerul Educatiei Nationale a alocat universitatii noastre pentru anul universitar 2018-2019 un numar de locuri bugetate mult mai mic fata de anii anteriori. Astfel, a scazut cu 29 numarul de locuri la licenta, 200 numarul de locuri la masterat si cu 48 la doctorat fata de anul universitar 2017-2018", precizeaza conducerea UBB.

Reprezentantii Universitatii Babes-Bolyai mai mentioneaza ca sunt decisi sa conteste decizia Ministerului Educatiei Nationale si sa protesteze impotriva acesteia pana cand solicitarile vor fi solutionate.

Cine pierde locuri - universitatile ai caror rectori au avut deseori pozitii critice fata de politica MEN din ultima vreme

Pentru cursurile de masterat, de exemplu, cele mai multe locuri le-a pierdut Universitatea Bucuresti, 335, si apoi Babes-Bolyai, Cluj (-200), in vreme ce pentru doctorat, Universitatea Bucuresti va avea cu 59 de locuri mai putin, iar Babes-Bolyai pierde 42 de locuri.

Amintim ca rectorii care au refuzat sa il sustina pe Valentin Popa pentru functia de ministru al Educatiei au fost chiar Ioan Aurel Pop, rectorul Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, si rectorul Universitatii Bucuresti, Mircea Dumitru, care, mai mult, a demisionat din CNATDCU in semn de protest fata de numirea la portofoliul Educatiei.

Locuri pentru anul I:

- Universitatea din Bucuresti: - 60 fata de anul anterior

- Academia Nationala de Informatii Mihai Viteazul din Bucuresti: - 43

- Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca: - 29 locuri

- Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi: - 25 de locuri mai putin ca anul trecut)

- Academia de Studii Economice din Bucuresti (ASE): - 20 de locuri

- Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative din Bucuresti (SNSPA): - 15 locuri

- Academia Fortelor Aeriene Henri Coanda din Brasov: - 12 locuri

- Universitatea de Vest din Timisoara: - 10 locuri

Cine primeste in plus

- Universitatea Stefan cel Mare din Suceava: + 47 locuri

- Universitatea Politehnica din Bucuresti (UPB): + 167 de locuri

- Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti: + 16 de locuri

Universitatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu din Bucuresti: + 28 de locuri

Ce spune Ministerul Educatiei

Ministerul Educatiei sustine ca sunt neintemeiate acuzatiile potrivit carora repartizarea locurilor/granturilor pentru studiile universitare de licenta, master si doctorat, finantate de la bugetul de stat in anul universitar 2018 - 2019, s-ar fi realizat pe criterii politice.

"Ministerul Educatiei Nationale a urmarit sustinerea domeniilor prioritare de dezvoltare a Romaniei, cu respectarea principiului echitatii. Aceasta fundamentare a locurilor repartizate era necesara inca din anul 2014. Astfel, pentru prima data de la intrarea in vigoare a Legii Educatiei Nationale nr.1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, Ministerul Educatiei Nationale a fundamentat si a repartizat preliminar, distinct, locuri/granturi finantate de la bugetul de stat pentru studii universitare de licenta, master si doctorat, special cu urmatoarele destinatii: absolventi ai liceelor situate in mediul rural si locuri destinate formarii initiale a viitoarelor cadre didactice si mai ales pentru domeniile prioritare de dezvoltare a Romaniei.

Pentru anul universitar 2018 - 2019 au fost alocate, special pentru aceste domenii, 5.000 de locuri in plus fata de anul 2017 acelor programe de studii care sustin domeniile prioritare, asa cum sunt ele definite in Strategia Nationala de Cercetare, Dezvoltare si Inovare 2014 - 2020, respectiv in Strategia Nationala pentru competitivitate 2014-2020: Bioeconomia, Tehnologia informatiilor si a comunicatiilor, Spatiu si securitate, Energie, Mediu si schimbari climatice, Eco-nanotehnologii si materiale avansate, Sanatatea", se arata intr-un comunicat de presa al MEN.

Reprezentantii institutiei sustin ca numeroase studii si analize - inclusiv cele realizate in cadrul Raportului de audit al performantei realizat de Curtea de Conturi a Romaniei, Raportului privind analiza functionala a sectorului invatamantului superior realizat de Banca Mondiala, cat si in cadrul proiectului Romania Educata - ajung la o concluzie comuna, si anume aceea ca structura institutionala si cea a ofertei educationale nu sunt corelate cu nevoile pietei muncii.

"Din aceste studii reiese ca peste 56% dintre programele oferite apartineau stiintelor socio-umaniste (sursa ARACIS, 2017). In contextul celor prezentate mai sus, avand in vedere alocarea a 8% din locurile la licenta si a 12,5% din locurile la programele de studii de master pentru sustinerea domeniilor prioritare de dezvoltare a Romaniei, universitatile care nu aveau in portofoliu preponderent astfel de programe au suferit in acest an o usoara diminuare a locurilor repartizate, desi aceasta corectie trebuia sa aiba loc inca din anul 2014", mai precizeaza MEN.

Scandalul care a precedat modificarea cifrelor

Reamintim ca, la sfarsitul lunii martie, Ministrul Educatiei a fost acuzat ca a emis un ordin ilegal prin care a schimbat peste noapte consiliul care se ocupa cu cifrele de scolarizare la universitati.

Este vorba despre Ordinul 3330 semnat in data de 14 martie de ministrul Valentin Popa, prin care au fost inlocuiti toti membrii Consiliului National de Statistica si Prognoza a Invatamantului Superior (CNSPIS), cel care monitorizeaza evolutia invatamantului superior si elaboreaza o "prognoza in raport cu dinamica pietei muncii". Cu alte cuvinte, CSNPIS este consiliul care propune ministerului modalitatea de alocare a cifrei de scolarizare pentru universitati.

La acel moment, presedintele demis al Consiliului, Bogdan Murgescu, ne-a declarat, in legatura cu miza acestei schimbari:

"Scopul exact nu vi-l pot spune, mi-e greu sa ma pun in mintea cuiva, mai ales cand nu consider ca ar fi putut avea motive indreptatite sa faca asa ceva".

"Ceea ce pot spune este ca dl Valentin Popa avea nemultumiri in legatura cu CNSPIS dinainte sa fie ministru. La sedinta Consiliului National al Rectorilor de la Iasi din noiembrie 2017, dansul a exprimat nemultumiri legate de propunerea de metodologie privind alocarea cifrei de scolarizare pe anul universitar 2018-2019 si de faptul ca aceasta contrabalansa solicitarea expresa a dansului de a tine cont de strategiile de dezvoltare si de planul de guvernare cu un element care tinea de cererea exprimata de candidatii la invatamantul superior", ne-a declarat presedintele CNSPIS.

Intrebat daca este vorba despre o posibila dorinta de a creste numarul de locuri in universitati, Bogdan Murgescu a spus ca din punctele de vedere invocate in spatiul public ar fi vorba despre o crestere a numarului de locuri "in universitatile tehnice (...) in timp ce candidatii sunt mai putin interesati de respectivele domenii si opteaza pentru altele".

Bogdan Murgescu ne-a explicat ca, din analizele facute de CNSPIS, bazate pe numarul absolventilor de liceu si simularile facute, a reiesit un raport si o alta recomandare pentru fundamentarea cifrei de scolarizare.

"Nu este vorba despre date, pentru ca atatia sunt elevii care termina liceul, ci criteriile de alocare a locurilor nu i-au placut, probabil", a mai comentat Bogdan Murgescu.

Citeste si:

Dacian Cioloș spune că există ”premise serioase” pentru ca România să intre în Schengen anul acesta: ”În caz contrar, pierdem trenul pentru următorii doi-trei ani”

Președintele USR, Dacian Cioloș, a declarat marți, 25 ianuarie, că ar exista premise serioase pentru ca România să intre în Schengen alături de Croaţia, care este deja confirmată....

Replica ironică a lui Virgil Popescu după ce Dacian Cioloș i-a cerut demisia: ”Ar trebui să i-o ceară şi domnului Macron”

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a reacționat marți, 25 ianuarie, după ce liderul USR, Dacian Cioloș, i-a cerut demisia din cauza modului în care a gestionat criza energiei. ”Dacian...