Fost rector la Dunarea de Jos: Valorile promovate contrazic proverbul "ai carte, ai parte" Interviu

Viorel Minzu, fostul rector al Universitatii "Dunarea de Jos" din Galati, a vorbit, intr-un interviu acordat Ziare.com, despre unele aspecte privitoare la invatamantul superior din Romania.

El a explicat ca diferenta dintre universitatile de stat si cele particulare in ceea ce priveste nivelul educational oferit s-a diminuat, iar pe viitor ar putea disparea cu totul.

La nivel institutional, dl. Minzu a declarat ca in trecutul recent au putut fi observate, in Romania, cazuri de intruziune a politicului in Educatie, insa se arata convins ca viitorul nu ne va mai oferi astfel de probleme.

El al dori si ca media sa aiba o selectie mai riguroasa in prezentarea "valorilor" societatii in care traim, de cele mai multe ori acestea invatandu-i pe tineri ca "ai carte, ai parte" este doar un proverb si nu o realitate.

Recent, senatorii au decis ca studiile universitare de doctorat nu se vor putea organiza si in regim de fara frecventa. Dupa cum stiti, a existat o propunere conform careia doctoratul cu "FF" putea fi organizat doar in regim cu taxa. Care este punctul dumneavoastra de vedere?

Sunt de acord cu decizia luata de Legislativ, intrucat doctoratul presupune o activitate de cercetare care nu se poate efectua decat intr-un cadru adecvat oferit de cele mai multe ori de laboratoarele din facultati. Chiar si in cazul stiintelor umaniste, cercetarea inseamna confruntare de idei, schimb de opinii. Adica, lucrul in echipe de studiu.

In Educatie, reforma este un cuvant mort sau doar un ineficient perpetuum mobile?

Reforma ar trebui sa fie un perpetuum mobile capabil sa-si dovedeasca eficienta si in plan social. Mai exact, sa amelioreze pregatirea tinerei generatii sub cele doua aspecte: cunoastere si pregatirea profesiei. Astfel, s-ar impleti cu succes ambele viziuni ale educatiei - napoleoniana si humboldiana.

Exista o diferenta de perceptie evaluativa din punct de vedere valoric intre universitatile de stat si cele particulare. Este un curent de opinie fundamentat sau nu?

Un asemenea curent de opinie s-a referit la suprematia invatamantului universitar de stat fata de cel privat. Este adevarat ca primul a fost avantajat din start, avand o experienta anterioara si o organizare competenta a programelor de studii.

Intre timp, insa, un numar semnificativ de universitati particulare au demonstrat ca pot sa indeplineasca cerintele de calitate stabilite de oraganismele noastre nationale. In felul acesta, in viitor, nu vom discuta decat despre universitati care asigura un nivel performant de instruire, fara a mai vorbi de forma de proprietate asupra patrimoniului institutiei.

Cat de "libera" este autonomia universitara?

Actualmente, ea se manifesta destul de corect.

De ce "destul"?

Deoarece exista un element fundamental in organizarea invatamnatului universitar, mai ales la cel de stat. Anume, finantarea per student. Care se dovedeste a fi insuficienta si depinde de bugetul afectat educatiei si cercetarii. O autonomie universitara fara o temelie financiara solida se afla intr-un echilibru precar. Oricum, in privinta organizarii programelor de studii si a cercetarii, precum si in ceea ce priveste asigurarea calitatii procesului de invatamant autonomia este deplina.

In alta ordine de idei, intr-un trecut nu foarte indepartat, au existat tentative de imixtiune din partea ministerului de resort in selectarea conducerii universitatilor. Pe alocuri s-a si reusit, intruziunea politicului fiind evidenta. Sunt sigur ca acest lucru nu se va mai intampla.

Pe langa subfinantarea cronica de care sufera domeniul educational, ce alte afectiuni impieteaza asupra cresterii acestuia din punct de vedere valoric?

Invatamantul se afla intr-un angrenaj cu sistemul economico-social. De fapt, se influenteaza reciproc. Intr-o epoca in care economia se afla in suferinta, iar criza se prelungeste, nu ne putem astepta la o finantare capabila sa-l sustina. Pe de alta parte, valorile culturale insuflate de media si societate in general s-au schimbat in detrimentul proverbului "cine are carte, are parte". Sunt mutatii greu de controlat a caror corectare implica in primul rand sistemul educational si familia.

Ati studiat mult timp in Franta, dar cu siguranta cunoasteti si mecanismele dupa care functioneaza si alte sisteme din invatamantul occidental, bunaoara. Ce trasaturi s-ar putea grefa in Romania pentru eficientizarea procesului educativ? Reciproca: putem "exporta" ceva in acest sens?

In faza in care se gasesc invatamntul si cercetarea in tara noastra, cred ca ar fi bine sa imprumutam sistemul universitar francez. Afirm asta nu pentru ca sunt foarte bine familiarizat cu el, ci pentru ca realmente mi se pare mai adecvat, data fiind si traditia noastra in educatie, candva cu radacini in Hexagon.

Mai precis, in privinta alocarii banilor gasesc potrivita o finantare de baza menita sa asigure salarizarea cadrelor didactice si o functionare de "baza" a universitatii. Finantarea programelor de studii trebuie sa fie facuta oarecum suplimentar, pe langa cea principala de care aminteam. Evident, in functie de numarul studentilor scolarizati.

In felul acesta, ar disparea presiunea financiara, care acum inseamna ca, de indata ce se micsoreaza numarul studentilor de la niste programe de studiu, un anumit numar de profesori trebuie concediati. Ca intr-un SRL, unde patronul disponibilizeaza salariati in functie de incasari. Acest lucru nu poate fi compatibil cu notiunea de invatamant superior.

De asemenea, ar trebui sa preluam de la francezi obisnuinta de a merge catre agentii economici, in mod sistematic, pentru a plasa produsele cercetarii universitare, a vedea care sunt nevoile lor si a gasi locuri propice practicii studentesti. Asa se procedeaza in Occident, dar francezii o fac mult mai aplicat. Universitatile straine ar putea prelua de la noi, probabil partial, buna pregatire a absolventilor.

Sunteti multumit de masurile luate de noua conducere a Ministerului Educatiei?

Dumneavoastra ati proceda altfel?

Da, gasesc potrivite masurile luate de actuala conducere a ministerului. Se simte faptul ca este alcatuita din oameni apartinand sistemului universitar. De aceea, se stie ca masurile luate trebuie sa dea dovada de un oarecare echilibru pentru a putea fi implementate. Din punctul meu de vedere, as studia posibilitatea introducerii unei finantari de "baza", a la francaise, dupa cum precizam anterior. E facil sa vezi o masura corecta, dar materializarea ei poate intampina dificultati economice majore.

Predati Inginerie Electrica. Ce masuri credeti ca ar "scurtcircuita" afacerile baietilor destepti din domeniul energetic?

Acesti oameni nu pot fi scurtcircuitati, ci eventual "scosi din priza". Din nefericire, nu cred ca are cineva puterea necesara.

Intr-un top personal, din '90 incoace, ce ministri ai Invatamantului ocupa primele trei locuri?

1. Ecaterina Andronescu 2. Ecaterina Andronescu 3. Marius Pricopie.

Imaginar. V-ati finalizat studiile universitare ca sef de promotie al unei facultati. Ramaneti in tara sau dati curs unor imbietoare oferte din strainatate?

Practic, mi s-a intamplat in trecut. Dupa doctoratul sustinut in Franta, am castigat prin concurs un post de conferentiar titular la o universitate. Este vorba de Ecole Nationale Superieure de Mecanique et des Microtechniques din Besancon. Dupa trei ani de profesie, m-am repatriat. Cred ca acelasi lucru l-as face si astazi, incercand sa dovedesc ceva in propria-mi tara.

Cu care universitati din Romania si din lume conlucrati actualmente?

Aici colaborez cu Universitatea Politehnica Bucuresti si, in special, cu Universitatea Tehnica "Gheorghe Asachi" din Iasi. Pe plan extern, cu institutia mentionata din Becancon si Universitatea din Le Havre.

Ce proiecte aveti in derulare si care sunt temele vizate pentru viitor?

Acum sunt coordonatorul institutional al proiectului "Formarea personalului universitar si a studentilor in utilizarea mijloacelor informatice moderne in domeniul universitar". Pe langa temele de cercetare abordate cu doctoranzii mei, lucrez la o propunere de proiect de cercetare impreuna cu colegii de la Universitatea din Le Havre. De asemenea, particip din postura de Vice General Chair la organizarea unei conferinte internationale in domeniul teoriei sistemelor, conducerea automata si computing.

Viorel Minzu a fost rector (pana anul trecut) si prorector al Universitatii "Dunarea de Jos" din Galati, decan al Facultatii de Automatica, Calculatoare, Inginerie Electrica si Electronica.

Actualmente detine functia de profesor dr. ing. la catedra mentionata. Este doctor Honoris Causa al Universitatii din Le Havre si al Universitatii Danubius. De asemenea, detine titlul de doctor in Automatica si Informatica al Universitatii Franche-Comte (Franta) si pe cel in Sisteme Automate de la Universitatea "Dunarea de Jos".

Ocupa postul de vicepresedinte al Comitetului Tehnic al International Federation on Automatic Control: Manufacturing, Modeling for Management and Control. Este casatorit, are 56 de ani, doi copii realizati profesional.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Horațiu Potra, șeful mercenarilor, eliberat după expirarea ordonanței de reținere. Ce spune avocatul acestuia

Luni seară, Horațiu Potra, liderul unei grupări de mercenari, a fost eliberat din arest după expirarea ordonanței de reținere. Potra a fost scos din detenția Poliției Câmpina și dus la...

Este Ilie Bolojan liderul capabil sa scoată PNL din dezastrul în care l-a băgat Klaus Iohannis? Candidatura la prezidențiale și propunerea de premier

După eșecul lui Nicolae Ciucă de la alegerile prezidențiale, la PNL a început „era Ilie Bolojan”. Având rezultate bune la Consiliul Județean Bihor, liberalul a profitat rapid de vidul de...